Mă îndoiesc că am vreodată certitudini

Ne distrăm!

Ne distrăm!

May 3, 2013

Cu mult timp în urmă, pe când televiziunile românești nu făceau o știre din orice beție/bețiv, indiferent de motiv, mă uitam la o emisiune (emisiune, nu știre!) pe ProSieben, parcă: Spiegel TV. Era vorba despre nemții care merg în concediile de vară prin insulele din Atlantic sau Mediterană. Se îmbătau până la inconștiență. Ba chiar mai mult, făceau concursuri cu alcooletilmetrul (aparatul acela pentru testat nivelul alcoolemiei folosit și de polițiști). Îi vedeai cu halbe de bere de un litru în care își făceau cocktailuri care mai de care mai „ucigătoare”… Nu era de bine reportajul, chiar dacă se dorea a fi doar amuzant. Îi mai arătau o dată și la plecarea din concedii, înaintea îmbarcării în chartere, cu ochelari de soare chiar și în terminal. Iar dacă nu-i aveau pe nas, trebuia să ai o mare doză de perspicacitate ca să le ghicești poziția ochilor mult prea adânciți în orbite, devenite adevărate găuri negre. Finalul reportajului spunea că, după astfel de concedii, nemții mai au nevoie de măcar o săptămână de relaxare, acasă. Acum, mă uit la oricare dintre televiziunile românești și văd că i-am ajuns. E 1 Mai sau orice altă zi liberă, românii se distrează încercând să atingă noi culmi bahice. Nu-i judec, n-am motive. Dar mă gândesc că, dacă tot ești incapabil să mai articulezi sau să-ți păstrezi echilibrul, stai, naiba, departe de camerele de luat vederi! Sau crezi că le faci o bucurie părinților, apărând în halul ăla la știrile serii? Nimic nu cred că-i face mai mândri de tine decât să te vadă cum îmbrațișezi un stâlp. Și nu din dragoste, ci doar într-o ultimă încercare (nereușită) de a rămâne biped. Un mare, mare, mare minus tuturor televiziunilor care promovează așa ceva pe post de știri! Sursa foto:...

Fragilitate

Fragilitate

Apr 29, 2013

Autor: ostentaiont (deviantART) După o iarnă care părea că nu se mai termină (zăpezi în martie nu vedem chiar în fiecare an), am trecut direct la vară. Din ce în ce mai scurte sunt primăvara și toamna. Într-o zi, urmașii noștri vor citi în manualele de geografie că prin aceste locuri, cu timp în urmă, era un climat temperat. Cu patru anotimpuri. Dacă… dacă vor mai citi. Dacă va mai avea cine să citească. Nu știu ce putem face. Realizez că orice am face noi, ca indivizi, e doar o picătură. Poate nu într-un ocean, și nici într-o mare. Dar într-o baltă un pic mai mare, poate. Nu cred că noi, direct, avem ce face. Gesturile noastre, cu sortarea gunoiului, cu becuri economice… Sunt cu efect aproape nul. Nu aici e problema. Ci în consum. În consumul de absolut orice. Nu-i vorba doar de risipa de hrană. Importantă, și ea, că din cauza ei tăiem pădurea ecuatorială… Ci din cauza risipei, în general. Avem nevoie de mai multe [insert your text here]. De tot mai multe! Mașini schimbate după doi ani. Telefoane înlocuite la fiecare șase luni. Laptopuri, tablete. Haine. Mobilă. Electrocasnice. Totul, totul se schimbă într-un ritm nebunesc. Consumăm cantități impresionante de electricitate ca să producem, la fel și pentru a recicla. Citeam că, pentru anumite materiale, reciclarea a devenit la fel de costisitoare ca și producerea din materii prime. De unde să mai luăm resurse pentru energie? Trecem pe mașini electrice? Cu ce le alimentăm? Le punem celule fotovoltaice? Punem LED-uri în casă, dar ținem aerul condiționat pornit non-stop. Suntem în fața unui paradox: nu putem să ne mai întoarcem în urmă cu două sute de ani și să traim în întuneric, dar nici nu cred că mai rezistăm prea mult în ritmul acesta. Ce să alegem? Nu avem nicio cale de mijloc. Sau dacă există, e ineficientă. Astăzi, la prânz, au fost peste treizeci de grade Celsius. Și nu e decât aprilie. Poate e o întâmplare. Poate că e un ciclu normal al climei terestre, unul care se repetă la fiecare secol. Poate suntem prea neînsemnați că să influențăm planeta asta. Sau poate nu. Post scriptum: din păcate, videoclipul National Geographic nu...

Două recomandări

Două recomandări

Apr 27, 2013

Nu scriu review-uri ale filmelor. Nici măcar ale gadgeturilor sau mașinilor. Deși pe astea din urmă le testez. Fie după ce le cumpăr (mda…), fie înainte. Îmi spun doar părerea ca și consumator, fără pretenția de a avea vreo expertiză în domeniu. Doar încerc să transmit ce și dacă mi-a plăcut. Pentru azi, am două filme. Ambele au ceva în comun. Sunt plasate ca și orizont de timp în perioada neagră a Celui de-al Doilea Război Mondial. Și, mai mult decât atât, nu au în prim-plan războiul. Sunt povești (adevărate!) despre supraviețuire. Despre libertate. Despre oameni care nu au așteptat, nepăsători, ca soarta să le fie scrisă de alții. Poate că recomandările vin cam târziu față de momentul lansării, dar asta e. Un film e bun și după o jumătate de secol. Actorii sunt, și ei, de excepție. Fără alte comentarii, vă las să priviți cele două trailer-e. (Am păstrat titlurile în original, întotdeauna sună mai bine.) Și vă sfătuiesc să le vedeți. The way back Defiance Sursa foto: aici și aici....

Fragments of time

Într-o lume suprasaturată de milioane de pixeli pe centimetru pătrat, de 4K, 16 sau 32K, de sunet Dolby Surround, de diagonale ale televizoarelor mai mari decât înâlțimea noastră, de boxe audio mai scumpe ca o garsonieră, într-o lume în care goana nebunească după înalta definiție și fidelitate va ucide, în final, arta, răpiți-vă două minute din timpul vostru pentru această minune: Fragments Of Time from Daniele Manoli on...

Episodul 34

Episodul 34

Apr 21, 2013

Venezuela pare să nu-și mai regăsescă unanimitatea opiniilor din timpul lui Chavez. Probabil că nici înainte nu erau toți la fel de „uniți în cuget și-n simțiri”, dar se mai abțineau de la a-și face atât de publice opiniile. Nu am prea mari speranțe de la audit (deși vorbim de 51% versus 49%), dar, măcar de gura lumii, se mai face ceva… (CNN) O normalitate tristă în Bagdad. Prea puțini deplâng violențele din aceste locuri. O rutină criminală… (CNN) Când mările (sau lacurile) se nasc odată cu umanitatea, ascund sub ele locuri create de mâna omului. Marea Galileei ne dezvăluie astăzi o astfel de ruină. (CNN) Social Media e un lucru bun. Chiar și atunci când nu e folosită doar ca să dai like & share sau să aducă unici. (DW) Egiptul pare imposibil de condus după căderea lui Mubarak. Parcă ar fi o știre perpetuuă, sunt sigur că am mai scris despre asta acum câteva luni. (DW) In Marea Britanie, miliardarii sunt ruși și indieni. Primul nativ care apare în top e pe locul opt. De aia se tem de noi și de bulgari, că-l aruncăm pe Ducele de Westminster din „top ten”? (Reuters) București a ajuns în vârful unui top și nu e vorba de unul negativ. Ba e chiar de foarte bine, dacă s-ar și face ceva mai mult (și mai bine) pentru turiști. Dar e de urmărit întregul top… (BBC) Nu știu dacă în Brazilia mai există pedeapsa cu moartea, dar se pare că gardienii nu mai au răbdare să aștepte sentința. La fel ca și în cazul Africii de Sud, gazda Campionatului Mondial de Fotbal din 2014 va trebui să facă față unei rate a criminalității foarte înalte....

Turkish Kurdistan

Turkish Kurdistan

Apr 18, 2013

Autor: Claudio...

Pagina 20 din 118
«
10
19
20
21
30
40
»