Mă îndoiesc că am vreodată certitudini

Întinerim

Ne plângem ca sporul natural e negativ, că îmbătrâneşte populaţia, că… bla, bla! De ce? Ia uitaţi-vă cât de prolific e tineretul de astăzi! Staţi puţin. Am greşit! Ăsta nu-i tineret, aştia-s copii! Copii care vor creşte alţi copii. Şi noi eram oripilaţi de Hitler-Jugend… Nu ştiu de ce, dar cred că-i mult mai uşor să iei o viaţă decât să dăruieşti una la vârsta aia....

Să ne jucăm de-a blogging-ul

Pentru copii, internetul nu înseamnă doar Facebook, jocuri online, poze sau muzică. De multe ori mă întreb dacă nu cumva accentul la școala ar trebui pus pe alfabetizarea 2.0, nu pe scrisul manual. Să nu fiu înțeles greșit, caligrafia trebuie să rămână o materie obligatorie pentru primele clase, dar tot atunci ar trebui să fie introduse materii care să îi ajute să folosească la fel de ușor tastatura pe cât de ușor folosesc stiloul. Și ca să exemplific, iată că internetul se poate folosi și altfel, chiar dacă ai numai 10 ani. Aruncați o privire aici! Blogging in WordPress, like doing math for homework… Ba chiar cu mai multă...

Dacă alb nu se poate…

Dacă alb nu se poate…

Dec 25, 2011

Să mai așteptăm până mâine ca să vedem efectul Sărbătorilor de anul acesta? Sau bilanțul cel mai relevant e cel din 1 Ianuarie, pe la 20.00? Glumesc! Mâncați cât vreți, nu suntem noi cu nimic mai buni, ca să vă dăm lecții. Crăciun Fericit! PS: Iar ne păcălesc ăștia la meteo și ne amăgesc cu ninsori. Acum, cică vin de Revelion. Sursa foto:...

Copiază până la capăt!

Și dacă mi-ai face lobotomie, tot m-aș prinde că reclama celor de la Groupama se inspiră din povestea lămpii de la IKEA. Din păcate, n-am găsit niciunde ultima lor creație, nici măcar pe site-ul lor, dar cu siguranță o puteți vedea în fiecare seara la TV (de cei de la asigurări vorbesc). Uitați-vă bine la clipul de mai jos și încercați să rețineți ideea lui. Dar nu numai atât. Și muzică din fundal… Regia. Și apoi așteptați să fie difuzată reclama Groupama. Aaa! Dar ce era mai important: finalul, cel care face reclama IKEA atât de reușită, lor le lipsește… Dacă tot ai ales să folosești ideea altora, fă-o până la...

Echilibru

Echilibru

Dec 19, 2011

Se pare că există un echilibru în toate. Nu e perfect, dar există. Adio, Kim Jong Il! Sunt sigur ca nu o să îl întâlneşti pe Vaclav Havel, aveţi audienţele programate în camere diferite. Sursa foto: aici.  ...

Sunt european

M-am născut așa, nu am devenit. European. Doar că o știam doar din cărțile de geografie și din atlasul geografic. Mă plimbam cu degetul pe hartă și cu mintea prin locurile pe care le vedeam pe la televiziunile sârbești (lucru pentru care muream de ciudă pe vecinii noștri!). Ore în șir. Mă jucam ”de-a capitalele” și nu mă bătea nimeni. Ce-i drept, erau mai puține pe atunci. Și aveam prea puține speranțe că voi ajunge să văd vreuna. Am mai crescut. Începusem să înțeleg ce spuneau oamenii aia de la Europa Liberă, postul de radio pe care se chinuia atât de mult bunicul meu să-l prindă la un radio vechi, cu lămpi. Și, auzind ce povesteau colegi de ai mei care aveau rude pe lângă granița cu Ungaria, îmi făceam planuri cu un prieten. Planuri despre ce condiție fizică ne-ar trebui ca să trecem blestemata aia de fâșie arată fără să lăsăm urme. Sau despre câte bazine de ștrand ar trebui să înotăm ca să trecem Dunărea la sârbi. Eram mici pe atunci și sunt convins c-am fi luat o mamă strașnică de bătaie de la părinți dacă ne-ar fi descoperit planurile. Probabil că nu le-am fi dus la capăt (sau nu la vârsta de atunci), dar gândurile noastre fugeau către libertate. Visam frumos… Și eram doar copii. Iar pragul de ”…teen” nu-l trecusem încă. N-a mai fost cazul să ne punem planurile în aplicare. A venit acel Decembrie pe care prea multă lume îl hulește azi sau îl murdărește… Sau îl regretă. A venit acel Decembrie și a venit Europa la noi. Școala mi-a dat șansa să ajung pentru prima dată acolo unde îmi dorisem. Îmi plăcea franceza, așa că n-am ratat schimbul de experiență cu elevii de acolo. Avionul era încă ceva SF, am mers cu autocarul până în Franța. Am dormit câte două ore pe noapte (din cele două nopți pe drum) de teama să nu pierd ceva din spectacol. Pe rând, Budapesta, Brno, Praga,  Stuttgart, Strasbourg… mi-au trecut prin fața ochilor. Am ajuns atunci până la Paris. Cred că și acum mai am viza de Schengen, am rupt fila din pașaport pe care era lipită. Au trecut anii, porțile s-au...

Pagina 10 din 28
«
9
10
11
20
»