Mă îndoiesc că am vreodată certitudini

Copiază până la capăt!

Și dacă mi-ai face lobotomie, tot m-aș prinde că reclama celor de la Groupama se inspiră din povestea lămpii de la IKEA. Din păcate, n-am găsit niciunde ultima lor creație, nici măcar pe site-ul lor, dar cu siguranță o puteți vedea în fiecare seara la TV (de cei de la asigurări vorbesc). Uitați-vă bine la clipul de mai jos și încercați să rețineți ideea lui. Dar nu numai atât. Și muzică din fundal… Regia. Și apoi așteptați să fie difuzată reclama Groupama. Aaa! Dar ce era mai important: finalul, cel care face reclama IKEA atât de reușită, lor le lipsește… Dacă tot ai ales să folosești ideea altora, fă-o până la...

Echilibru

Echilibru

Dec 19, 2011

Se pare că există un echilibru în toate. Nu e perfect, dar există. Adio, Kim Jong Il! Sunt sigur ca nu o să îl întâlneşti pe Vaclav Havel, aveţi audienţele programate în camere diferite. Sursa foto: aici.  ...

Sunt european

M-am născut așa, nu am devenit. European. Doar că o știam doar din cărțile de geografie și din atlasul geografic. Mă plimbam cu degetul pe hartă și cu mintea prin locurile pe care le vedeam pe la televiziunile sârbești (lucru pentru care muream de ciudă pe vecinii noștri!). Ore în șir. Mă jucam ”de-a capitalele” și nu mă bătea nimeni. Ce-i drept, erau mai puține pe atunci. Și aveam prea puține speranțe că voi ajunge să văd vreuna. Am mai crescut. Începusem să înțeleg ce spuneau oamenii aia de la Europa Liberă, postul de radio pe care se chinuia atât de mult bunicul meu să-l prindă la un radio vechi, cu lămpi. Și, auzind ce povesteau colegi de ai mei care aveau rude pe lângă granița cu Ungaria, îmi făceam planuri cu un prieten. Planuri despre ce condiție fizică ne-ar trebui ca să trecem blestemata aia de fâșie arată fără să lăsăm urme. Sau despre câte bazine de ștrand ar trebui să înotăm ca să trecem Dunărea la sârbi. Eram mici pe atunci și sunt convins c-am fi luat o mamă strașnică de bătaie de la părinți dacă ne-ar fi descoperit planurile. Probabil că nu le-am fi dus la capăt (sau nu la vârsta de atunci), dar gândurile noastre fugeau către libertate. Visam frumos… Și eram doar copii. Iar pragul de ”…teen” nu-l trecusem încă. N-a mai fost cazul să ne punem planurile în aplicare. A venit acel Decembrie pe care prea multă lume îl hulește azi sau îl murdărește… Sau îl regretă. A venit acel Decembrie și a venit Europa la noi. Școala mi-a dat șansa să ajung pentru prima dată acolo unde îmi dorisem. Îmi plăcea franceza, așa că n-am ratat schimbul de experiență cu elevii de acolo. Avionul era încă ceva SF, am mers cu autocarul până în Franța. Am dormit câte două ore pe noapte (din cele două nopți pe drum) de teama să nu pierd ceva din spectacol. Pe rând, Budapesta, Brno, Praga,  Stuttgart, Strasbourg… mi-au trecut prin fața ochilor. Am ajuns atunci până la Paris. Cred că și acum mai am viza de Schengen, am rupt fila din pașaport pe care era lipită. Au trecut anii, porțile s-au...

Ce să îi fac?

Dau o bere celui care mă ajută să-mi rezolv problema asta în WordPress! Dacă încerc să postez/modific un articol dintr-un browser care nu e Internet Explorer (9), ecranul îmi arată aşa: Dacă folosesc Internet Explorer, bara de butoane din tab-ul “Visual” imi arată aşa:   Am reinstalat versiunea de WordPress (3.2.1), am folosit sisteme de operare diferite (Windows XP, 7, Lion, Ubuntu…), dar n-am reuşit să mă prind care e problema. Ce să îi fac să arate la fel cu orice browser? Mii de mulţumiri celui care mă ajută! Şi, bineînţeles, berea promisă! Later edit: TimThumb era vinovatul! Deactivat, șters. Totul e ok acum. Mulțumesc tuturor pentru...

Mă joc!

Mă joc!

Dec 9, 2011

Sursa foto:...

CV-ul perfect

CV-ul perfect

Dec 7, 2011

Eşti un om tehnic, bun specialist. Chiar foarte bun. Ai şi destule atuuri pentru o poziţie de middle-management, ba chiar ai acumulat şi experienţă în conducere. Nu ai lucrat la colţul străzii, vânzând fara bon fiscal, ai lucrat in companii mari, unele multinaţionale, transcontinentale. Globale. Nu eşti un puştan de 18 ani, la început de viaţă… Ai tot ce îţi trebuie ca să reuşeşti! Şi atunci, nu pot să nu mă întreb ce dracu a fost în capul tău atunci când ţi-ai facut “curriculum vitae”-ul, de ţi-ai pus link către site-ul personal (domeniul .ro cumpărat!) pe care ai urcat poze atât de personale încât ar fi trebuit să le ţii acasă pe un hard extern??? Cum să pari OK în faţa unui angajator care-ţi va verifica, cu siguranţă, fiecare detaliu al vieţii tale online (mai ales că jobul tău e IT&C related)? Cât de dezvoltat simţ al umorului crezi tu că are HR Manager-ul, ca să aprecieze poza aia de care tu ești atât de mândru? Poza aia, știi tu care… de la mare din Croația, chiar de la intrarea în oraș… Sau poza în care soția ta are un tricou pe care se explica acronimul WIFE: washing, ironing, f***ing etc. Nu zice nimeni că trebuie să fii smirnă. Că doar mergem la lucru, nu la biserică. Dar totuși, un minim de decență trebuie să existe. Angajarea nu se mai rezumă la doua, trei pagini A4 printate, de pe care de întreabă la interviu. Uneori, nici nu mai ai nevoie de un interviu face-2-face. În cazul de față, cu siguranță nu… Dar din alte motive. PS: Nu dau detalii, nu îl cunosc personal pe cel despre care vorbesc. Am ajuns întâmplator la CV-ul lui printr-un simplu search pe Google. Dar cazul e cât se poate de real. Sursa foto:...

Pagina 10 din 27
«
9
10
11
20
»