Mă îndoiesc că am vreodată certitudini

Scurtissime (18)

Scurtissime (18)

Dec 5, 2016

Nu vreau să mă pun rău cu taximetriștii, și nici cu timișorenii (sau cu restul țării), dar asta e.  Și nici măcar nu e vreo reclamă. E doar o experiență. Plăcută. Să vedem… Vrei să ajungi la aeroport sau de la aeroport? Și nu oricum, ci într-un BMW i3, să vezi cum arată viitorul? E simplu: Citylimo. Rezervare făcută pe internet, ca în 2016, preț (promoțional, e drept) sub prețul companiilor de taximetrie din Timișoara. Dacă aveți de zburat de pe Traian Vuia, eu zic să încercați. Măcar pentru experiență. Văd că acum au și un serviciu complet de transfer Timișoara – Aeroport Traian Vuia / Aeroport Otopeni – București. Am aflat prea târziu de el, dar măcar știu acum, dacă o să mai fie cazul.  Venit în București pentru câteva zile, am folosit intensiv Uber. Chiar și atunci când am mers cu Dacia Logan, nu am reușit să găsesc vreun bai. Norocul începătorului, habar nu am, dar au fost curse impecabile. Toate. Și dacă lucrurile vor fi la fel în Timișoara, atunci e bine. Sper să-și rezolve problemele legate de legislație, pentru că e o alternativă de luat serios în calcul. Doar că, până acum, în Timișoara eu nu am reușit să prind vreodată vreo mașină disponibilă. Ar trebui să vă mișcați mai vizibil, altfel cum să vă promovați businessul? Că tot ziceam de București… O ședere un pic mai lungă de patruzeci și opt de ore. Am zis că-s în altă țară. Nu am ajuns la Cluj sau Brașov în ultimul timp, să pot face comparație, dar capitala mi se pare dintr-un cu totul alt film. Timișoara nu are cum să pretindă măcar vreo comparație, și eu îmi iubesc orașul adoptiv. Drumul de la Otopeni în centru, făcut seara spre noapte, mi s-a părut mai frumos decât multe (dacă nu toate, cu excepția Vienei) drumurile făcute de la aeroporturile pe care am ajuns până acum. Poate și pentru că era o urbe aproape nelocuită, lipsită de trafic (am prins vacanța de Ziua Națională)… Poate și pentru că a fost senin tot timpul. Poate și pentru că vin Sărbătorile de iarnă și orașul a mai pus un rând de lumini. Nu știu, nici măcar nu contează. Știu...

Scurtissime (17)

Rușii fac un reportaj despre România. Sărim ca arși, că nu prezintă adevărata față a țării. Păi de ce? Nu e și aia o realitate? Faceți un test: întrebați pe cineva de 60+ despre beneficiile Uniunii Europene. Și dacă a fost bine că am avut o Revoluție în Decembrie `89. Nu, realizatorul de la televiziunea rusă nu a falsificat nicio opinie. Sunt mulți care cred că nu suntem pe un drum bun. Și, culmea! Eu nu am argumente să-i pot convinge că greșesc. Și nimeni, absolut nimeni, nu are. Și opiniile lor, spuse așa, rudimentar și exprimând doar nevoi primare, ar trebui luate în calcul. Nu știu ce ar putea fi făcut, dar, în niciun caz, persiflați și arătați, cu condescendență, cu degetul. Și să nu uităm că nici englezii nu au fost mai breji, prezentându-ne țara. Și poate și alții. Așa că rușilor nu avem ce reproșa. Doar că nu au prezentat „both sides of the story”. Și că poate că n-ar fi rău să arunce un ochi și în ograda proprie. Cu mici excepții, la ei e mult (MULT!) mai rău. Scandalul dezinfectanților, acum cel al „lobby”-ului medicamentelor. Stau și mă întreb unde e mai mare vina? La ăla care încearcă să-și vândă produsul aproape ineficient? Sau la cel care a depus un jurământ prin care salvarea vieților pacienților ar trebui să fie mai presus de orice și acum îl calcă în picioare, chiar dacă indirect? Vreți să mai zic ceva și de clasa politică? Mai are rost? Mai există un singur om care nu m-a dezamăgit: actualul premier. Dar vor avea grijă pușcăriabilii să-l schimbe, sunt convins.  Și dacă nu știți despre ce vorbesc, vedeți ce declară Dragnea și Tăriceanu. Ați văzut ploile din Germania? Credeți că ei se ceartă cu primarii, că nu au canalizările capacitatea de a prelua milioanele de metri cubi de apă de pe...

Scurtissime (16)

Că tot trecu vara (e octombrie, nu cred că se mai poate întoarce)… Dacă vrei și munte, și mare, nu spera la plajă cu nisip. Și nici la o intrare pe o pantă lină în mare. Că muntele ăla din spatele tău nu se termină brusc, pe plajă. Mai intră și el în mare. Atât cât poate. Cu tot cu stânci. Așa că trebuie să alegi între confortul picioarelor sau cel al retinei. A, și dacă mergi la turci, mai bine ia-ți cu tine chiar și ruble, dacă nu vrei să mergi cu dolari. Că euro nu prea-i căutat acolo (sau dacă îl dai, îl dai la cel mai prost curs cu putință), de zici că nu în UE ar dori turcii să ajungă, ci-n SUA. Așa că, mai bine mergi la greci, acolo nu mai trebuie să faci calcule din drahme (sper!) în euro. Iar criza nu-i chiar atât de rea pe cât se vede la televizor. Dar să ne-ntoarcem la oile noastre (apropo de oi, am văzut de dimineață la știri cât de rău e să nu ai niște Miorițe vorbitoare, măcar între ele) și să ne bucurăm de revenirea pieței imobiliare. Nu-i greu să îți dai seama că suntem pe un trend ascendent, se vede cu ochiul liber pe drumurile mărginașe din oraș, unde băieții deștepți scapă fără remușcări de molozul din demolări. Din unele grămezi îți poți ridica, lejer, o altă casă. Am înțeles că Vin Diesel a încurcat-o, că a făcut ceva mânăreli la toba de eșapament. Sau ceva pe acolo, nu știu sigur despre ce e vorba. Totuși, nu mă prind de ce la noi nu o încurcă mutanții ăia pe care scrie ROMAN sau alte relicve încă în viață pe străzi, care te obligă să mergi cu ștergătoarele pornite pe viteza întâi, dacă ai norocul să te nimerești în spatele lor (sau în lateral, depinde pe unde își varsă năduful) în trafic. Uneori am impresia că au luat foc, atât de negru e fumul! Cred că mai era ceva, dar nu-mi mai vine în minte acum. M-oi întoarce cu un „PS”, dacă am cu...

Scurtissime (15)

Scurtissime (15)

Sep 3, 2015

Am tot văzut zilele ăstea pe net un fragment dintr-un presupus interviu/discurs/dialog al lui Putin despre construirea unei moschei în Moscova. Lăsând deoparte faptul că populația musulmană moscovită (fie ea cu acte în regulă sau ilegală) depășește lejer ca număr oricare oraș din România, mai puțin București, și că oricând ar putea strânge banii necesari pentru a ridica una, lăsând la o parte și veridicitatea vorbelor puse în gura lui Putin, adevărul e că o moschee (link către sursa foto) era aproape gata în februarie 2014, când am stat într-un hotel lângă locul construcției. Chiar în primul inel moscovit. Deci în centru. Așa că, în inima capitalei ortodoxiei ruse, nu a îngropat nimeni porci sau cruci, să-i lase pe musulmani cu ochii în soare. Și vorbim de ruși aici, populația aia criticată că-i înapoiată și luată la mișto de români pentru te miri ce motive… Într-un procent prea mare pentru impresiile din capul nostru („Ce ospitalieri suntem noi, românii!”) refuzăm să primim vreun refugiat. Uitând că avem refugiații noștri într-un număr mult mai mare prin țările latine ale Europei. Prețul petrolului scade pentru că se produce tot mai mult și oferta depășește cererea? Că nu prea-mi vine a crede că e o decizie politică. A, și aș fi curios să văd cât la sută din petrol ajunge în rezervoarele mașinilor cu motoare pe combustie, că poate ne chinuim degeaba să reinventăm roata, când marii consumatori sunt alții. FIFA zice că nu sunt motive ca Rusia să nu organizeze Cupa Mondială din 2018 acolo. Motive n-or fi, dar mai sunt...

Scurtissime (14)

Zice Radu de avioane electrice, o alternativă a actualelor avioane cu reacție. De pasageri și nu numai, mă gândesc. Ca și în cazul industriei auto, adevărata problemă e una socială, nu ecologică. În cazul în care nu realizați, Petroleum Industry pune mâncare pe masa unei mari părți din populația globului. Aș risca să estimez un număr… Probabil undeva la un miliard de oameni. Dacă vi se pare prea mare, gândiți-vă la tot ce înseamnă industria asta, nu doar extracție, ci toate ramurile petro-chimiei. Și mai vorbim. Nu văd o soluție atât de facilă, precum în cazul motoarelor cu combustie internă (schimbi un motor cu altul), aici n-ai cu ce să schimbi, n-ai ce să le oferi celor care își vor pierde slujbele. O doamnă plânge pe la știri că a fost înșelată de cineva care a sunat-o și i-a spus că a câștigat o sumă mare de bani, dar că trebuie să facă o depunere într-un cont ca să-i poată ajunge premiul. Dincolo de lăcomia care a dus la prejudiciu (că a făcut transferul), cum poți să crezi că ai câștigat ceva, în condițiile în care nu ai participat la niciun concurs? Nu mai există magazin online care să nu fie plin de oferte și reduceri. O fi vreun mecanism psihologic de zăpăcire a cumpărătorului, nu știu, dar parcă îți scade încrederea în comerciant. Dacă vrei să fii de bună-credință, pune un instrument de monitorizare a prețului pe ultimul an. Să vedem care a fost evoluția prețului. Nu așa, azi -5%, mâine -10%, dar nu ești niciodată sigur pe ceea ce vezi. Nu-i nicio filozofie să implementezi un mic grafic lângă fotografia produsului. Și ca să sărim foarte departe de trunchi, cum rămâne cu roamingul în UE? Se scoate sau nu? Ce mai faci, în cazul în care se scoate, cu abonamentele pe care le-ai făcut pe doi ani, să zicem, doar pentru că erau foarte bune ca ofertă în condiții de vorbit „de afară”? Devine caduc un astfel de...

Scurtissime (13)

Știrea tristă a săptămânii e, fără îndoială, cea despre avionul căzut (prăbușit intenționat, se pare) în Franța. Pe mine mă miră cum ceva atât de important ca trecerea de la pilot automat la cel manual se face făra ca cei de la sol, măcar controlorii care lucrează pentru compania care deține avionul, să nu fie anunțați de schimbare. Nu-i ca și cum ai lansa rachete nucleare, să ai nevoie de amprente și coduri, dar măcar de confirmarea verbală a ambilor piloți… E doar o părere, nu vreau să fac pe „expertul” în aviație, sunt destui deja. La fel cum sunt prea mulți experți în Cod Penal. Sau în Drept Constituțional. Chiar dacă unii abia au luat bacul… Și, ca să nu fac nicio discriminare, îi vedem și în lumea virtuală, dar și în aia reală. Unii chiar în Parlament. Din păcate. Mie mi-ar ajunge să-i văd pe cei vinovați că plătesc. Și cu ani din viața lor, dar și cu bani. Din ăia furați. Ultimele zile au fost oribile, chiar dacă puteai să vezi temperaturi trecute de 20 de grade pe termometru. Pe telefon, mă rog. Și asta din cauza vântului. Știam că zona de vest a țării e „predispusă” la așa ceva, dar parcă e prea mult. Mă gândeam, mai în glumă, mai în serios, să văd care e treaba cu centralele eoliene, dacă pot să montez una pe bloc, măcar pentru iluminatul stradal. Mai nou, văd că încep să se ridice din nou clădiri. Pe o rază de cel mult doi kilometri în jurul blocului meu, am numărat trei case ridicate from scratch, trei blocuri (unul mai mic, ce-i drept) și încă o clădire de birouri, deocamdată la stadiul de fundație. Toate începute anul trecut, în vară-toamnă. Semne bune? A, și la noapte vine ora de vară…...

Pagina 1 din 3
1
2
3