Mă îndoiesc că am vreodată certitudini

Consecințe

Etichete: , , , , , , ,

Sigur ați văzut știrea asta:

Stau și mă întreb: care ar fi consumatorul-țintă pentru respectivele produse și care e aportul lor în bugetul, și așa auster, al statului. Probabil insignifiant. Mă gândesc că nu această fază îi sperie pe guvernanți (eu cred că e evident faptul că fumătorii sortimentelor mai sus menționate vor trece spre țigările normale), ci precedentul proaspăt născut. Nu acum, nu peste un an, dar viitorul poate rezerva multe.

Deși, dacă stăm să ne gândim puțin…

Da, e adevărat, industria tutunului e una dintre cele mai profitabile ale economiei. Culmea, prin vânzarea unor produse care te pot băga – la propriu – în mormânt. Trist, dar adevărat. La fel de adevărat, impactul social al închiderii unei astfel de industrii e inimaginabil. Și nu vorbesc doar de cei direct angajați în fabricile de țigarete, ci și de întregul lanț al sectoarelor dependente: agricultură, industria constructoare de mașini, transporturi, distribuție. Plus: bani din taxe către buget. Plus industria pharma care asigură medicamente pentru tratarea efectelor fumatului… Plus economia subterană și infracționalitatea care ar exploda. Dacă analizăm toate aceste efecte – consecință a prohibiției țigărilor – s-ar putea să realizăm că statul român se panichează gratuit. Nu se va întâmpla prea repede.

Un și mai bun exemplu: industria petrolului. E nocivă. Poluează – direct sau indirect. Afectează solul, subsolul, atmosfera, biosfera. De zeci de ani, cercetătorii caută un înlocuitor al benzinei. Succesul e, din păcate, modic și cercetările ar trebui accelerate în această privință. Sau?

SondaSau privim noi prea simplist? Pe termen scurt, o descoperire a unei alternative fiabile pentru motorul cu combustie internă ar duce la o criză socială fără precedent. Aici nu vorbim de un viciu, vorbim de un produs (petrolul, în general) care hrănește sute de milioane de oameni. Nu poți să păstrezi toate rafinăriile, doar pentru producția de plastic și alte derivate din petrol. Nu ai cum. Nu am o statistică despre procentul din țițeiul extras care sfârșește ars în motoare, dar am motive să cred că-i undeva pe la 75%, dacă nu mai mult. Estimând că industria auto se adaptează rapid la noile motoare (nu iau în calcul costurile), rămân atât de multe alte industrii fără obiectul muncii. Implicit, renunță la angajați.

Și dacă unele state (Rusia, Statele Unite) nu vor fi atât de afectate, nefiind legate organic de petrol, unele țări vor intra, cu siguranță, în colaps. Golful Persic, Venezuela, țări africane care trăiesc doar de pe urma extracției de țiței. Alternativa, în cazul lor, nu mai există. Nisip nu importă nimeni.

Ca să nu mai vorbesc că nicio mega-companie din industrie nu va renunța vreodată la această sursă de profit. Vedeți voi Gazprom, Shell sau OMV renunțând la bani? Nu prea cred. În aceste condiții, studiile și cercetările făcute pentru a descoperi motorul non-poluant sunt doar niște costuri de oportunitate făcute de marile companii, cu bună-știință, că să mai închidă gura organizațiilor care se luptă pentru un Pământ mai curat și pentru un aer mai respirabil.

Rămâne de văzut ce vor face atunci când nu vor mai putea evita inevitabilul: epuizarea resurselor.

Sursa foto: aici.

4 comments

  1. Social vorbind, in loc sa interzici fumatul, de exemplu, mai bine i-ar lasa pe fumatori sa isi asume consecintele alegerii lor. Daca e fumator, sa aiba asigurare de sanatate suplimentara care sa acopere bolile rezultate de acolo.

  2. @George: Parcă se încercase o variantă de genul, nu? Sau doar se dezbătea posibilitatea de introducere a unei cotizații suplimentare?

  3. fiecare isi asuma riscul pentru sanatatea sa.

  4. fiecare cum isi rezerva viitorul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read previous post:
Șpaga

La 18 ani și un pic am început școala de șoferi. Aveam niște cecuri din alea de 5000 de lei...

Close