Mă îndoiesc că am vreodată certitudini

Low-Cost

Etichete: , , , , ,

Intrebarea e simpla: zburam de placere sau sa ajungem cat mai repede si cat mai eficient la destinatie?

Intrarea pe piata a operatorilor de tip “low-cost” are loc in momentul in care Romania este tot mai acceptata ca si generatoare de resurse ieftine de forta de munca disponibile/doritoare sa se deplaseze catre tari europene. Si vorbesc in primul rand de Spania, Italia si Germania. Daca primele doua au avut nevoie de forta bruta, Germania pune pret pe absolventi ai facultatilor tehnice sau medici.


Facilitarea acoperirii unor distante relativ mari (ganditi-va ca un drum, chiar si pe autostrazi, pana in Madrid, trebuie sa fie cel putin epuizant), intr-un timp foarte scurt (doua ore in loc doua zile!) si mai ales la preturi foarte bune, ar trebui sa fie de ajuns ca sa te convinga sa nu mergi cu masina proprie sau cu autocarul 2000 km.

Am calatorit destul de mult in ultimul timp cu avionul. Si in tara, dar mai ales in strainatate. Cu foarte multe companii. Inclusiv low-cost. Si pot sa va spun ca nu exista nicio diferenta intre ele. Avioanele sunt aceleasi, ca zbori cu Lufthansa sau ca o faci cu Wizzair. Sa dai pana in 5 euro pe un sandwich si inca vreo 5 pe o cafea si un suc, nu cred ca te va saraci. Da, le primesti “gratis” la StarAlliance, dar platind si 100 de euro in plus pe bilet! E adevarat ca n-am zburat decat pe segmentele “short/medium haul”, deci nu stiu cum e pe transoceanice. Dar o comparatie pe “long haul” nu isi are rostul deocamdata, nici un operator de acest tip nu are curse pe distante lungi.
Singurul inconvenient pe care il pot vedea atunci cand zbori cu low-cost e ca ajungi pe un aeroport secundar. Din fericire, pentru mine, n-a fost cazul sa ajung pe ele, punctul terminus fiind, pana acum, pe aeroporturi de rang 1, unde ai la indemana foarte multe posibilitati de a ajunge in orasul pe care il deserveste. Dar pentru cei ce folosesc in mod curent o anumita linie, cred ca exista rezolvare: iti lasi masina intr-o parcare, iti chemi un prieten sa te astepte. Se gaseste intotdeauna ceva.
Si incep sa cred ca problema celor care circula cu low-cost e alta. Zborul in sine are o importanta mare! Mult timp prohibitiv, acest mod de a te deplasa, a creat in mintea multora (si nu vreau sa fac pe grozavul, la inceput si in a mea!) impresia ca faci parte din alta lume, daca zbori cu avionul. Si emit pretentii atunci cand nu trebuie.
Daca platesti un bilet de clasa a doua la tren, te plangi ca nu ai WiFi in compartiment? Nu cred!
Dupa mai mult de 25000 de mile in jumatate de an, de ore pierdute intre zboruri, de blocaje din cauza zapezii, de aterizari in alte locuri decat cel trecut pe bilet, am realizat ca nu e decat un mijloc de transport. Cel mai rapid, cel mai sigur, cel mai elegant, dar pana la urma, doar atat! Si nu un scop in sine.
Si cred ca n-ar trebui sa fim snobi, mai ales atunci cand nu e cazul. Ma indoiesc ca nemtii, care folosesc la greu companiile de tip low-cost, au asteptari de first-class atunci cand dau pe bilet mai putin de 100 de euro.

One comment

  1. Ba da, in Spania exista mai multi operatori low cost cu America latina si nu stiu daca as risca.

    Nu am nicio problema cu conditiile, cu sucurile care lipsesc etc. Vorba ta: nu ne falimenteaza. Dar am o problema cu lipsa de politete, cu tratamentul animal-like, cu faptul ca nici macar nu-si cer scuze cand anunta o intarziere. Si asta pe timpul nostru.

    Dar le folosesc desi incep sa sterg de pe lista companiile care chiar nu ofera nimic competitiv…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read previous post:
Dilema

Prin liceu, urmaream un serial difuzat pe ProTV: Picket Fences. Un episod mi-a ramas si acum in minte. Sau mai exact,...

Close