Mă îndoiesc că am vreodată certitudini

Permis de port cuvânt

Etichete: , , , , , , , ,

Să fie de vină lipsa de inspirație? Să fie mai simplu să scrii un articol cerut de piața? (Dacă și aici vorbim de piață… deh.) Să fie doar pentru că-i la modă să faci pe rebelul? Sau care să fie explicația? Că eu nu văd alta… Nu văd de ce ai alege să hulești (e prea dur cuvântul?) tot ce prinzi. Să iei la mișto absolut tot. Să duci în derizoriu.

Nu-ți pasă de Ziua Națională? Tot ce se poate. Nici mie! Dar nu mă vezi (citești/auzi) spunând asta. Nu mă vezi aruncând cu noroi în țara asta, așa nefericită cum e ea. Nici punându-i r-uri în plus în nume, cu evident sens peiorativ. Nici bătându-mi joc de tricolor sau de imn…

Nu-ți pasă de credința altora? Se poate. Nici musulmanilor nu le pasă. Nici scientologilor. Nici multor altora. Dar parcă m-am săturat să te tot aud (bineînțeles, tu vorbind de sus, de foarte sus) cât sunt de proști cei care cred. Parcă-mi ajunge și nu mai suport zeflemeaua si sarcasmul tău atunci când vine vorba de nefericiții care îndură frigul, așteptând să atingă moaștele. Nu am cum să mă pun în locul acelor sărmani, nu știu și nici nu îmi doresc să aflu ce e în sufletul lor. Cu atât mai puțin, să-mi bat joc de ei! Cum poți tu să-i judeci? Cu ce drept?

Nu-ți pasă de Crăciun, de muzica specifică perioadei (săracul Fuego, mie chiar îmi pare rău de el și nu sunt în niciun fel ironic, la fel cum îmi pare rău și de Hrușcă), de cum arată orașul, de filmele date la televizor? Surpriză! Nu suntem doar noi niște înapoiați! Ai auzit de Advent? Ai văzut Viena de Crăciun? Ai văzut Munchenul în perioada asta? Ar cam trebui, atunci…  Mi-aduc aminte cu câtă înverșunare încerca învățătoarea mea (da, chiar îmi aduc aminte!) să ne îndepărteze de religie și de biserică. Dar pe ea o înțeleg (acum). Nu ești departe. Poate doar cronologic. Tot rău fac și cei care încearcă astăzi să îi apropie la fel de forțat. Nu, nu asta e calea! Nimănui – sau nimănui cu un minimum de bun-simț – nu ar trebui să-i treacă prin cap că ce faci tu e un act de educație, de scoatere din întuneric. Sau nu cu astfel de texte – la propriu sau la figurat, tot pe acolo… Dar e de „bun-simț” să te bucuri de Halloween. Nu-i nimic, te aștept cu (aceleași de anul trecut) glume de Crăciun. Pe care o să le faci gândindu-te la ce cadouri o să primești anul acesta.

Mergi mai departe, bate-ți joc și de cei care au murit în orice „Decembrie” (voit scris cu literă mare), nu contează că ai fi mâzgălit (probabil) obscenități cu pretenție de glumă pe pereții toaletelor publice în lipsa acelor sacrificii.

Calea spre o minte deschisă nu vine citindu-te pe tine, „influencer”-e. Fără să încerc să te acopăr de ridicol (o faci tu singur cu mai mult succes, stai liniștit), tu n-ai niciun drept să faci pe „educatorul”. Educația ta se aplică celor care învață tot ca tine, citind în Z articole, cărți… Educația ta e similară, oarecum, celei pe care ți-o poate face un taximetrist, o altă breaslă care le știe pe toate. Surse identice, gândire așijderea.

N-am vrut să te jignesc, dar n-am ce face. Atât timp cât tu ești incapabil să dai dovadă de cel mai mic grad de toleranță, am certitudinea că n-ai învățat nimic până acum. Umanitatea ta a dispărut în sarcasm, in ironia răutăcioasă pe care o practici, în critică. Sper din tot sufletul ca mesajul tău să se pierdă în neant.

Latinul spunea „Ridendo castigat mores”. Tu ai pierdut până și umorul… Iar ultima propoziție ar fi validă doar dacă l-ai fi avut vreodată. Despre „Ridendo dicere severum”, n-are rost să aduc vorba. Mai e mult până la momentul în care tu o să ai ceva cu adevărat important de spus… Până atunci, continuă miștoul ieftin, criticile aproape interminabile și văicărelile. Sunt convins că așa adaugi valoare în viața celor care te citesc.

Sursa foto: aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Read previous post:
The time has come

Autor: Dragomir Vukovic.

Close