Mă îndoiesc că am vreodată certitudini

Peisaj urban

Peisaj urban

Dec 5, 2013

Pentru că eu sunt prea leneș și nu îmi iau cu mine (în fiecare zi) aparatul foto, mă ajută un...

Evening shower, Rainbow, Tanabata night

Ar trebui să mă pregătesc pentru următoarea furtună care trece peste Timișoara… Evening shower, Rainbow, Tanabata night from darwinfish105 on Vimeo. Nu că n-ar fi expresivă și fotografia, dar parcă timelapse-ul te aduce și mai aproape de natură.   Autor: Ervin Boer Gabi, mulțumesc pentru...

Poate-mi explică cineva…

Poate-mi explică cineva…

Jun 4, 2013

Călătoresc destul de des. De plăcere sau în interes personal de serviciu, nu prea are importanță. Cum sunt destul de aproape de lumea civilizată (a se citi „rețeaua europeană de autostrăzi”), de multe ori folosesc mașina pentru a ajunge la destinațiile cât de cât apropiate… Cel mai departe Austria sau, hai, Germania. Dar, pentru anumite destinații (Rusia, să zicem), mă văd nevoit să calătoresc cu avionul. Fie ca trebuie să plătesc eu, fie că trebuie să pun la cheltuială compania pentru care lucrez, nu văd niciun motiv pentru care n-ar trebui să am grija costurilor. Criza, până la urmă, ne afectează pe toți și sunt destul de conștient că nu există sac fără fund. Așa că verific, de fiecare dată, cele mai bune opțiuni. Și ajung pe vola.ro. Să zicem că trebuie să ajung la Moscova. Cam peste o lună… Cu cât schimb mai puține zboruri, cu atât scade „șansa” să răman fără bagaje. Și încerc din Belgrad. Dar hai, să caut și de pe Timișoara… Tot pe 1 iulie, da? Diferența pare mică, nu? Mai ales că primul zbor e prea lung (de fapt, schimbul din Roma e pierderea de vreme)… Așa că verific zboruri directe. De pe Timișoara, zero. Nu, nu euro. Zero zboruri directe. De la vecini: Aha, cam 300. Euro, normal. Măi, or avea rușii tarife preferențiale pentru prietenii lor slavi (că Belgrad e plin de reclame la Gazprom, cu cele două tricoloruri aproape identice). Deci… hai să luam Lufthansa! Star Alliance, ca să fiu 100% corect. 285+25… 310 de euro. Din Timișoara… dublu. Iar distanțele sunt cam tot aceleași, dacă nu mai mari de pe Nikola Tesla. Și stai! Prețurile nu prezintă diferențe notabile atunci când orizontul de timp e mai îndepărtat (de parcă un preț dublu e de aici, de-colo). Dacă te apuci să cauți într-o săptămână, începi să cauți și calmante. Inițial, am zis că-i normal, Belgrad fiind capitală, are mai mulți călători și așa ai costuri optime. Dar m-am gândit la zborurile spre Munchen. Niciodată avionul n-a fost sub 90% plin. Deci ipoteza asta cade. Dacă mai iau în calcul și faptul ca o altă companie aeriană reduce zborurile de pe Traian Vuia, low-cost avem doar o...

Altius

Altius

May 28, 2013

„Citius, Altius, Fortius” e motto-ul pe care Pierre De Coubertin îl propunea Comitetului Internațional Olimpic la sfârșitul secolului trecut. Dar cuvintele au fost văzute abia în 1924, odată cu Jocurile Olimpice din Paris. „Mai repede, mai sus, mai puternic”… Eu vreau să vă prezint pe cineva care a fost, cu siguranță, mai sus decât mulți dintre noi. Aș risca un pronostic și aș spune că mai sus decât toți cei care citiți aceste rânduri (și-l includ aici pe cel care le scrie). Dacă nu-i așa, vă rog să mă contraziceți. Eu pot fi sigur că nu cunosc (personal) pe cineva care să mai fi ajuns atât de sus! 5545  metri deasupra nivelului mării… Muntele Kala Pathar. Punctul terminus al unei călătorii la care eu nici măcar să visez nu reușesc. Felicitări, Paul! Și mulțumesc pentru poze! [Show as slideshow]     PS: Pe 29 mai se aniversează 60 de ani de la prima ascensiune a Everestului… At 6.30am on May 29 Hillary and Tenzing began their climb from camp nine, the last stop before the peak. Two hours later, wrote James (now Jan) Morris of The Times, the sole reporter with the expedition, “They stepped at last on to the final snow-covered eminence of Everest.”  http://www.walesonline.co.uk (Merci,...

Cerul (încă) e limita

Cerul (încă) e limita

May 16, 2013

Aproape îmi rup gâtul de fiecare dată când ajung într-un oraș în care s-a putut construi pe verticală. Mă minunez la vederea celor 56 de etaje ale Main Tower, sau la cele trei sute de metri ale Ostankino Tower, la noul cartier business din Moscova, La Defense, Torre Mapfre sau Torre Agbar… La tot ce înseamnă inginerie, arhitectură, tradiție, inedit, inovație sau curaj în construcții. Sunt vrăjit de soluțiile alese (nu că m-aș pricepe, dar nu trebuie să ai geniul lui Gaudi sau viziunea lui Niemeye să admiri realizările), sunt invidios că așa ceva nu vedem și la noi… Sunt orașe vechi de sute de ani, dar care se ridică (timid sau cu tupeu) spre cer. Și apoi vezi asta: Dubai Timelapse from dimid on Vimeo. și-ți dai seama că civilizația nu mai are nevoie de trecut, se poate ridica „din pământ, din piatră seacă” (la propriu). Și din...

Cățărători urbani în Moscova

Cățărători urbani în Moscova

Apr 3, 2013

Am citit pentru prima dată despre asta într-un ziar pe care l-am primit pe avion, în drum spre Moscova. Mai văzusem, sporadic, imagini și scurte filmulețe, dar nu prea le-am dat atenție.  Dar articolul respectiv m-a făcut curios și eram pornit să caut cât mai multe despre pasiunea aceasta ciudată și periculoasă a tinerilor (probabil adolescenți sau puțin trecuți peste). M-am luat, însă, cu altele și am uitat… Astăzi am dat peste un articolul similar (Climbing High in Dubai) în English Russia – un site de care nu mă mai satur și care oscilează între absurd și sublim – și am reluat căutările… Vă mai recomand un link: Telegraph.co.uk (de acolo sunt și imaginile de mai jos) Din păcate, nu le-am mai găsit pe cele din ziar. Diferența e enormă între cele de mai sus, care par mult prea retușate și făcute pentru media – dovada cea mai bună că sunt un fel de PR pentru Moscova e că la o căutare pe Google, apar doar aceste fotografii, și ce am văzut acolo, în ziar. Sunt poze făcute „la limită”, din mână, nu cu DSLR-uri, ci cu o cameră simplă, în genul celor care se montează pe mașină. E clar că și acelea sunt făcute pentru a fi arătate, dar parcă-mi place mai mult „amatorismul” (fotografic, evident… că dacă vorbim de alpinism…). A… și încă ceva. Am văzut live multe dintre clădiri din aceste fotografii. În unele am și urcat, altele le-am putut vedea doar de la bază. Sunt copleșitoare. Unele (cele vechi, staliniste) mai au, în plus, încă un atribut. Sunt și înfricoșătoare. Au o uzură fizică (la unele e evidentă) a elementelor metalice. Se poate vedea rugina. Cele noi, mult mai înalte, sunt sigure. Ba chiar extrem de sigure, dacă vorbim de posibilitățile de acces spre etajele superioare. Adică ar trebui să fie extrem de alunecos să poți să-i păcălești pe bodyguarzii care le păzesc. Vă recomand și următoarele: link1, link2 pentru o perspectivă mai realistă și mai puțin „cosmetizată” (nu că primele n-ar fi...

Pagina 1 din 5
1
2
3
»