Mă îndoiesc că am vreodată certitudini

Dezgheț

Dezgheț

Mar 11, 2013

Mathias Rust: “I was thinking I could use the aircraft to build an imaginary bridge between West and East to show that a lot of people in Europe wanted to improve relations between our worlds.” (BBC) Luna mai a anului 1987. Pe 28, mai exact. Uniunea Sovietică (Partidul Comunist, ca să respectăm adevărul istoric) era condusă de doi ani de către Mihail Gorbaciov, succedându-i lui Cernenko, ultimul din linia dură a partidului. Războiul rece, deși nu era evident pe atunci și nici nu se voia a se spune pe șleau asta, aluneca, încet, dar sigur, spre ultimele lui momente. Peste patru decenii de încrâncenare, de replici dure, de înarmare ale ambelor tabere nu aduseseră nimic bun. Uniunea Sovietică, țările prietene și comunismul erau departe de paradisul promis de Engels, Marx și Lenin. Statele Unite și Europa Occidentală se îndepărtau prin bună-stare de toate astea și stârneau invidia locuitorilor țărilor de dincolo de cortina de fier. În acest statu-quo, 28 mai a fost o zi care a grăbit sfârșitul. Un avion de mici dimensiuni decola cu trei săptămâni mai devreme din Hamburg. Destinația finală: Moscova, Piața Roșie. Un adolescent, Mathias Rust, a reușit o performanță pe care niciun serviciu secret nu o reușise și nici nu a mai reușit-o până atunci. Să ridiculizeze întregul sistem de apărare al rușilor. După zboruri deasupra Europei de Nord (drumul până în Islanda e, probabil, legat de insuccesul discuțiilor dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov de la Rejkjavik din toamna anului precedent) și o scurtă escală pentru realimentare la Helsinki , Mathias Rust trece Baltica și intră pe teritoriul defunctei URSS. Deasupra Estoniei e interceptat de un MIG23, dar, fără nicio explicație, e lăsat să zboare mai departe. Reușește să ajungă deasupra Moscovei în jurul orei 7 (seara) și, după câteva încercări nereușite de a ateriza chiar în Piața Roșie, decide să aterizeze la câțiva metri depărtare, lângă Catedrala Sf. Vasile: „My plan was to land in Red Square, but there were too many people and I thought I’d cause casualties.” Urmările acțiunii sale pline de curaj au fost benefice perestroikăi. Gorbaciov a reușit să scape de greii conservatori (în frunte cu Ministrul Apărării), destituind sute de generali sovietici,...

Spre cer

Spre cer

Feb 9, 2013

Probabil că nu a început așa, dar e una dintre cele mai cunoscute fotografii din lume. New York, 1932. © Bettmann/CORBIS Construcția GE Building. Mai bine de optzeci de ani au trecut de atunci. Tehnologia a avansat enorm. Chiar și în construcții. Statele Unite au fost mai mult timp singurii deținători de recorduri mondiale (vorbesc doar de zgârie-nori). Mileniul al treilea aduce o detronare aproape completă a americanilor, asiaticii luându-le locul. Emiratele au țintit cel mai sus, peste limita kilometrului… N-au atins-o. Nu încă. Iată cum arată astăzi primele zece clădiri zgârie-nori: 1. Burj Khalifa (828 m) – Dubai (Emiratele Arabe Unite). E probabil cea mai mediatizată clădire a deceniului. Așa cum ziceam acum vreo câteva zile, mie încă nu îmi vine să cred că există. 2. Abraj Al-Bait Towers (601 m) – Mecca (Arabia Saudită). Am văzut-o anul trecut la știri, atunci când se prezentau imagini de la procesiunile religioase. Inițial nu mi-am dat seama ce e, am crezut că-i ceva moschee. Până să mă apuc de acest articol, nici prin cap nu mi-a trecut că-i a doua clădire ca înălțime din lume. Chiar dacă eram conștient de dimensiunile ei (prin comparație cu Masjid al Haram), nu am realizat cât de mare e. 3. Taipei 101 (509 m) – Taipei (Taiwan). A avut și ea perioada ei de glorie, fiind în vârful (!) clasamentului. E drept, doar vreo șase ani. Am văzut un reportaj (parcă pe Discovery) despre cum s-au gândit constructorii să o facă „earthquake-proof”, instalând o sferă imensă la unul dintre ultimele etaje… Uluitor. 4. Shanghai World Financial Center (492 m.) – Shanghai (China) 5. International Commerce Center (484 m.) – Hong Kong (Hong Kong) Mă opresc aici, dar iată linkuri către primele zece cele mai înalte clădiri ale lumii: Burj Khalifa Makkah Royal Clock Tower Hotel Taipei 101 Shanghai World Financial Center International Commerce Centre Petronas Tower 1 Petronas Tower 2 Zifeng Tower Willis Tower Kingkey 100 Europa apare abia după locul 30… Rusia cea plină de bani (Moscova, ca să fim exacți) se uită cu coada ochiului către Asia și parcă n-ar vrea să rămână în urmă, dar nici nu va prinde „top ten”. Mercury City Tower a devenit cea mai înaltă clădire...

TimeScapes

TimeScapes

Dec 14, 2012

TimeScapes e filmul de debut al lui Tom Lowe, primul film 4k vandut vreodată publicului (4k e un format de e calitate foarte înaltă – 450% mai mulți pixeli comparativ cu HD, 2700% mai mulți dacă îl comparăm cu televiziunea standard).  Graficul de mai jos exprimă cel mai bine pe unde e acest format:   Cum niciun cuvânt nu poate înlocui o imagine, aveți două trailere ale filmului mai jos. Filmul e de vânzare pe iTunes la un preț nu cu mult mai mare decât cel al unei sticle de vin făcut pe la noi. Un vin mediu… Sursa foto/imagini:...

Cerul

Cerul

Oct 23, 2012

Mi-am amintit astăzi, după ce am văzut o fotografie la Cristi pe blog și apoi, din click în click, am ajuns pe Skyphotographers, cât de puține stele mai vedem cu ochiul liber pe cerul de deasupra marilor orașe. De fapt, cred că de deasupra tuturor orașelor, nu mai contează… Am fost acum două săptămâni prin locurile natale. Nu e undeva sus, pe munte. Nu-s mai mult de 450 metri deasupra nivelului mării (pe GPS) și nici prea departe de zone industriale (Tîrgu-Jiu e la 5 km distanță, dar poate nu mai are industrie poluantă, nu știu).  Dar dacă ridici ochii spre cer, zici că ești pe altă planetă. Din Timișoara, când cerul e perfect clar, nu reușesc să văd mai mult de douăzeci de stele. Carul Mare, Carul Mic, mai vad si două planete, când sunt norocos. Și, bineînțeles, Luna. Cu ochiul liber, zic. Cu telescopul… nici cu el nu prea se vede mare lucru. Dar de la Tîrgu Jiu (de la Rugi, mai exact) cerul devine fantastic. N-am aparate foto atât de performante ca să pot să îl reproduc. Cu siguranță, nici cuvintele nu pot să facă prea mult. Descrierea ar fi prea săracă și prea „artificială” și nu asta îmi doresc. Însă pot să vă spun că se apropie mult de tot de ce vedeți în fotografiile de mai jos: Photo credit: Martin Zimelka – http://www.martinzimelka.com Câștigăm multe locuind într-un oraș mare. În planul material, în cel al confortului personal, ne dezvoltăm, avem mobilitate, avem posibilități, avem iluzii. Dar când ridicăm ochii din pământ, spre cer, nu mai vedem nimic… Când sunteți departe de lumea dezlănțuită, de tehnologie, de tot ce v-ar putea distrage atenția și e o noapte senină, priviți cerul. Nici nu știți ce pierdeți… Sursa foto: aici, aici și...

Moscova (6) – Şi dincolo de nori

Moscova (6) – Şi dincolo de nori

Jun 22, 2012

  Când am citit articolul Andrei despre visul unor români de a mai ajunge încă o dată în spațiu (chiar și numai prin obiectul ieşit din mâinile lor), doar ce mă întorsesem din Moscova și doar ce văzusem Muzeul Memorial al Cosmonauticii din Moscova. Ziceam, nu cu mult timp în urmă, că nimic nu m-a fascinat atât de mult (încă din copilărie) așa cum m-a fascinat cerul. Am mers cu gândul mai departe decât orice telescop construit vreodată, pentru că niciun telescop nu mi-a oferit imagini din viitor. Am citit toată literatura SF pe care am putut pune mâna, m-am uitat la toate filmele acestui gen, chiar și atunci când nu înțelegeam mare lucru din limba engleză. Îmi pierdeam serile jucându-mă cu lanterna orientată spre infinit, semnalizând după coduri numai de mine știute că noi suntem aici, pe Terra, gata să comunicăm. Chiar și acum, adult fiind, încă mă mai uit pe cer sperând să descopăr că nu suntem singuri. M-a întristat știrea că Statele Unite renunță la programul spațial (cel al navetelor)  și, la fel de trist, am realizat că nu suntem pregătiți să mergem mai departe. Așa că o vizită la acest muzeu mi s-a părut ceva firesc. Uniunea Sovietică, aflată în plină cursă spațială cu Statele Unite, inaugurează muzeul în 1967 pentru a aniversa 10 ani de la primul zbor în spațiu. Din păcate pentru ei, doi ani mai târziu, marele rival reușește performanța de a avea primul om care pune piciorul pe un corp ceresc, altul decât Pământul. Muzeul a mai fost renovat încă o dată și redeschis publicului în 2009. Nu știu cum a fost înainte, dar în prezent rușii au lăsat deoparte orice competiție. Poți să vezi exponate ale ESA, dar și NASA. Și, pentru mine, emoționant a fost să văd că nu l-au uitat nici pe Dumitru Prunariu. Și sper să nu-l uităm nici noi. E un român cu care ar trebui să ne mândrim! Iar steagul României (Socialiste, pe atunci) poate fi văzut pe una dintre rachete. Muzeul (așezat sub monumentul din imaginea principală, un obelisc din metal ce are în capăt o rachetă) se află într-o zonă destul de bună a Moscovei, chiar la ieşirea din staţia...

Moscova (5) – Aproape de nori

Dacă ajungeţi în Moscova, eu zic că Ostankino Tower e un “must”! Bine, aşa zic eu… Care am o fixaţie cu chestiile înalte. Cam peste tot pe unde am ajuns, am căutat punctul cel mai înalt din oraş şi am urcat în el. Fără excepţie. Aşa că nu trebuie să luaţi de bun tot ce vă sfătuiesc. Dar în Ostankino TREBUIE să urcaţi! Dincolo de faptul că e cel mai înalt turn din Europa, are şi platforme pentru vizitatori la înălţimi ameţitoare (poţi să urci până aproape de 350 metri, înălţimea maximă pentru public – o platformă deschisă, adică fără geamuri, că ai nişte gratii acolo…). Doar că trebuie să vă înarmaţi cu multă răbdare înainte să puteţi admira oraşul de acolo, din nori. Aţi fost pe aeroport? Ei bine, securitatea e la fel de draconică. Dacă nu mai dură… Oarecum e explicabil, după două incendii în nici zece ani. Nici acum nu au terminat de refăcut restaurantul distrus atunci. Cum ziceam, două puncte de înregistrare (la unul dintre ele îţi trebuie paşaportul), un card unic de plastic pentru acces, un control scanner, unul făcut de un poliţist.  Acces doar cu ghidul, garduri, plafon de protecţie. Destul de ciudat, comparativ cu Main Tower din Frankfurt, să zicem. Şi mult mai scump. Dar merită fiecare copeică. [Show as...

Pagina 2 din 5
1
2
3
»