Dec 19, 2012

Ultimii doi ani au fost cu noroc pentru cei care au investit în turismul de iarnă. Dacă ai făcut un hotel în vârf de munte și lângă o pârtie, sigur l-ai avut plin-ochi… Dar e atât de greșit să faci asta… E atât de greșit să te apuci să tai pădurea, să remodelezi muntele, să tragi un drum până sus, să ridici un ditamai hotelul! Pentru că, din momentul în care ai făcut toate astea, șansele tale să mai ai zăpadă sau să-ți mai stea pe pârtie tind către zero. Nicăieri în lumea civilizată nu modifici microclimatul. Peste tot pe unde am fost, cazarea se face în vale. Acolo s-a construit totul. Urmează (aproape invariabil) un drum de câțiva kilometri până la baza muntelui și de acolo urci cu o telecabină de dimensiuni mari sau cu telegondola. Poate doar câteva restaurante și zone de relaxare. Și atât! Iar zona-propriu zisă de schi e complet libera! Nu vezi niciun hotel, nicio pensiune, niciun drum.  Și, mai ales, NU VEZI AUTOTURISME! În lipsa arborilor, mai devreme sau mai târziu, solul va pleca la vale, dus de apă. Mai devreme sau mai târziu, toate acele clădiri și toate mașinile vor încălzi prea tare zona și vom schia doar pe pârtii artificiale. Mai devreme sau mai târziu, toate acele investiții se vor întoarce împotriva celor care au băgat bani acolo (poate deja știu asta, de aia au și prețurile atât de mari). Totul se construiește între 1300 și 1500 de metri altitudine. Zona e extrem de sensibilă la schimbările de temperatură și, cu mici excepții (Semenic și Muntele Mic, munți care au norocul să fie poziționați în fața unor fronturi de aer foarte umede care vin dinspre Mediterană), vom asista la scene triste, cu petice de zăpadă de sub care se văd doar pietre… Nici vorbă de schiat. Și avem atât de puțini munți cu înălțimi mai mari și, în același timp, potriviți pentru a găzdui pârtii de schi. Ca să nu mai vorbesc despre faptul că materialele de construcție nu ajung acolo cu elicopterul, ci cu mașinile de mare tonaj. Nicăieri nu înlocuiești fiecare brad tăiat cu o construcție sau cu o sută de metri de drum. Efectul e devastator pentru mediu, pentru climă, pentru sol. Nicăieri… cu excepția României....

Anul acesta mi-am propus să învăț să mă dau cu placa. Placa de zăpadă. Snowboard. Până ajung pe zăpadă, o să iau câteva lecții. De pe National...

Feb 13, 2012

În urmă cu mai bine de un secol, elvețienii nu cred că se gândeau la turism. Sau hai să presupunem că nu aveau nici cea mai mică idee despre ceea ce le rezervă viitorul. Mi-e greu să cred că s-au gândit la industria turistică prin care vor aduce 3.6% din PIB (statistici din 2006, via Wikipedia). Oricum  ar fi fost, le-a ieșit ceva extraordinar. Calea ferată Jungfrau a fost începută în 1896 și finalizată în 1912. După 16 ani de muncă și sacrificii (inclusiv umane), trenul se oprește pentru prima dată în stația terminus Jungfraujoch, la 3454 m. Cea mai înaltă stație de cale ferată din Europa. Cu o lungime de 9.3 km, la vremea aia a reprezentat o minune a tehnicii. Pentru mine, încă e… Vă las cu informațiile pe care web-ul ni le pune la dispoziție (site-ul oficial și Wikipedia sau simplu, google it!), nu vroiam să fac mai mult decât să vă dezvălui acest loc. View Larger Map Și încă o imagine. Cu proiecțiile făcute cu această ocazie, tot de pe site-ul oficial. Sursa foto: aici și...

Feb 12, 2012

Autor: Oliver Strechi. Revin mâine cu un articol despre cei 100 de...