Mă îndoiesc că am vreodată certitudini

Nu toți suntem nemți

Nu toți suntem nemți

Apr 12, 2012

În trei ani de zile am ajuns cel puțin o dată pe an în măcar una dintre țările europene considerate „în pragul colapsului”: Grecia, Italia sau Spania. În plin sejur și nu numai. Și de fiecare dată m-am simțit extraordinar. Nu am mai văzut nicăieri oameni atât de relaxați. Și nici atât de zâmbitori (la acest capitol, poate rușii să mai poată concura; nu înțeleg ei de foarte multe ori ce le spui, dar zâmbesc). Dacă vrei să mănânci repede, mergi la fast-food. Altfel, masa devine un ritual. Nimeni nu se grăbește. Iar dacă ești turist, ar trebui să ai drept motto latinescul „Festina lente!”. Străzile lor sunt curate. Nu tot timpul, că-i greu să le păstrezi așa după ce mii de turiști uită de obiceiurile lor din țările de baștină. Dar cel puțin dimineața sunt impecabile. Mijloacele de transport în comun, la fel de curate, vin și pleacă la timp. Parcurile, îngrijite și aranjate. Plaja, în același ton. Se construiește, se repară, se recondiționează clădirile vechi. Ajungi să te întrebi unde naiba se ascunde criza? Sunt țări în care vin turiști din toată Europa. În special din țările care acum caută soluții pentru salvarea lor din criză prin impunerea unor soluții care poate ar merge. Dar nu pentru țările pe care Mediterana le scaldă. Am mai scris cu ceva timp în urmă că n-ai cum să-i scoți din ale lor pe riverani… Pur și simplu, n-ai cum! Și nici nu vreau! Lăsați Grecia, Italia și Spania așa cum sunt! Nu vreau să merg acolo și să dau de localnici care stau într-una cu ochii pe ceas, să trăiesc după reguli stricte și să mă simt ca în delegație! Decât să căutăm soluții, mai bine le mai dăm o speranță (sau un viitor) și ne facem în continuare concediile acolo. Și nu doar noi, românii… Ne-am bucurat vreme de jumătate de secol de soarele lor, de marea lor, de nisipul lor, de mâncarea lor. De spiritul lor. De ce ne-am dori să se schimbe...

Fenomene extreme

Televiziunile de la noi se grăbesc să declare “extrem” aproape orice fenomen meteorologic care e puțin mai diferit. Stau și mă întreb cum ar fi sunat știrile de la noi dacă un astfel de tornadă s-ar fi întâmplat în România… O tornadă de foc. Fenomenul acesta e cu adevărat o raritate! Sunt prea mulți factori concurenți și e destul de greu să îi găsești pe toți într-un loc. Natura nu încetează să ne uimească. Sau (poate) să ne avertizeze…...

11541

11541

Apr 7, 2012

   11541 scaune roșii… câte unul pentru fiecare locuitor ucis în timpul asediului asupra orașului Sarajevo. Un loc gol în oraș, un loc gol în casă, un loc gol în inimile celor din jur. Au trecut douăzeci de ani de atunci. Douăzeci de ani de la cel mai sângeros conflict la care Europa a fost nevoită să asiste după Cel de-al Doilea Război Mondial. La câteva sute de kilometri de noi mureau oameni într-un război stupid, se umpleau gropi comune, se ridicau iar lagăre de exterminare, garduri de sârmă ghimpată despărțeau din nou familii. Iar apartenența la o etnie sau alta a redevenit un criteriu arhisuficient pentru a justifica o crimă. Și întreaga Europă a stat și s-a uitat de la o distanță sigură cum timp de trei ani sângele a curs mai mult prin canalizarea orașului decât prin venele oamenilor…   Bosnia-Herzegovina e încă divizată. Nimeni nu uită. Nu iartă. Nici nu are cum…  Sursa foto:...

Autiști printre noi

Autiști printre noi

Apr 3, 2012

De Nikola Tesla trebuie să fi auzit toată lumea. Măcar din fizica pe care (din nou… trebuia) să o fi studiat în liceu, numele lui nu îți spune nimic?… E unitatea de măsură a fluxului de inducţie magnetică. Trec peste disputa legată de originea lui. Până una-alta, mai sus aveți o bancnotă pe care îl putem regăsi. Numele băncii naționale a țării care o folosește e scris și în grafie latină. Nu pot sa spun cu certitudine absolută când s-a născut (deși Wikipedia zice că în 1856) și nici unde (tot Wikipedia zice că pe teritoriul defunctului Imperiu Ungar, defunctei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, actualei Republici Croate). Probabil că au dreptate. Singura legătură certă cu noi fiind originea sa istro-română. Și mă opresc aici. Nici despre invențiile sale nu o să vorbesc. Internetul, cel fără de care nu ne mai putem concepe prezentul, n-ar fi existat fără el. Vă recomand Descoperă.ro Altceva am vrut să vă spun. Nikola Tesla a manifestat, ca și copil, toate acele simptome care azi definesc autismul. În condițiile în care autismul nu era nici măcar descoperit – vorbim de a doua jumătate a secolului 19, de tratament nemaifiind vorba, Tesla a reușit să își învingă handicapul. Dar nu toți sunt ca el. Nu toți sunt genii. Și mulți au nevoie de ajutor. Ieri a fost Ziua Internațională a Autismului. Luna aprilie e luna conștientizării autismului. Copiii care suferă de autism sunt tot copii… Sursa foto: aici și...

Un accident

Un accident

Apr 1, 2012

Peninsula Coreea, sfârșitul anului 1950. În plină ofensivă a Armatei Eliberării Poporului, mascată sub numele de Chinese People’s Volunteer Army, forțele Națiunilor Unite (mai precis, cele ale Statelor Unite) erau ca și înfrânte. Retrase mult dincolo de paralela 38,  puteau să considere că acel capăt de lume e o cauză pierdută și să se gândească la logistica retragerii din peninsulă. Însă, când totul părea pierdut, un stupid accident de mașină a schimbat soarta istoriei. Generalul Walton H. Walker moare după ce Jeep-ul său se izbește de un camion civil, cu două zile înainte de Crăciunul acelui an. Este înlocuit de General Matthew Ridgway, un alt erou al World War II. Susținut de Douglas MacArthur, Ridgway reușește miracolul la care nimeni nu se mai aștepta. Ajutat și de prostul management al armatei chineze, de eforturile sporite pentru a aduce soldaților hrană și haine de iarnă, dar nu în ultimul rând de carismă, Generalul reușește să repună pe picioare armata americană. Paradoxal, deși de aceeași parte, MacArthur nu vede cu ochi buni acest succes al armelor clasice, dar mai ales decizia lui Ridgway de a nu merge mai departe spre China comunistă, țară asupra căreia ar fi vrut să arunce câteva bombe atomice. Dar influența lui este în scădere, iar în final Matthew “Old Iron Tits” Ridgway devine comandatul întregii armate a Națiunilor Unite. Istoria nu se face cu “ce ar fi fost dacă”, așa că nu are sens să încerc să emit ipoteze. Dar îmi ajunge să mă uit la cele doua state coreene că să îmi dau seama care ar fi fost soarta sudului, dacă un accident nu i-ar fi pus capăt vieții (și implicit carierei) lui Walker. Cu siguranță, n-am mai fi avut motive să stăm să analizăm care smartphone e mai bun: Samsung sau Apple? Pentru că primul n-ar mai fi existat. De data asta, accidentul nu a fost tragic. A fost benefic. Chiar așa, îmi puteți spune un singur nume (brand) nord coreean, în afara de morbidul “Kim”? Sursa foto:...

L’oiseau bleu…

L’oiseau bleu…

Mar 18, 2012

Autor: MoniC...

Pagina 20 din 37
«
10
19
20
21
30
»