Să fie de vină lipsa de inspirație? Să fie mai simplu să scrii un articol cerut de piața? (Dacă și aici vorbim de piață… deh.) Să fie doar pentru că-i la modă să faci pe rebelul? Sau care să fie explicația? Că eu nu văd alta… Nu văd de ce ai alege să hulești (e prea dur cuvântul?) tot ce prinzi. Să iei la mișto absolut tot. Să duci în derizoriu. Nu-ți pasă de Ziua Națională? Tot ce se poate. Nici mie!…
După ce am lăsat din mână cartea lui Dan Cârlea (Camionagiu pentru onlineri) am stat și m-am întrebat: ”Când am scris cartea asta? Și de ce nu scrie Chera la autor?” Și nu pentru că aș avea talentul lui Dan. Și nici, Doamne ferește, pentru că m-aș fi simțit plagiat, copiat în vreun fel! Nu… Ci pentru că mi-am dat seama că am trecut prin aproape toate momentele alea. Și pentru că nu vreau să vă stric plăcerea cititului, nu…
Povestea acestui articol e, oarecum, hilară. Un trackback care, dacă mi-ar fi mers bine filtrele de spam, ar fi ajuns acolo unde trebuie şi n-ar fi trebuit să-l moderez eu, a ramas în “pending” şi mi-a atras atenţia. De obicei, dacă sunt în engleză, le ignor. Cum eu scriu în limba română, nu văd niciun motiv pentru care aş avea vreun răspuns în altă limbă. Ei bine, cum-necum, cu ăsta a fost altceva… Poate şi de curios ce sunt, am…