Incerc sa fiu cat mai optimist cu putinta. Sa vad in orice, atat cat se poate, un lucru bun. S-au dat in folosinta (chiar si numai) 10 km de autostrada? Foarte bine! S-a mai deschis o fabrica, a mai venit vreo companie de soft in RO? Iar e bine! Am luat medalii de aur la Olimpiada Internationala de Fizica, am luat un premiu la un festival de film sau ne-am calificat la turneul final al CM de Polo? Nu vad…
Eu nu m-am nascut in Timisoara. Orasul l-am descoperit din povestiri. Bine… si din Geografia pe care o invatam la scoala. Incercam sa mi-l inchipui, strada cu strada, piata cu piata, parc cu parc. Chiar si inainte de Revolutie, Timisoara a fost sinonimul cuvantului “libertate”. Nu imi dau seama de ce, dar eu asa l-am vazut. Poate pentru ca era atat de… vestic? A urmat 1989, cu acel Decembrie petrecut intre radioul pus pe Europa Libera si televizorul fixat pe…
Nu cred ca trece o zi fara sa citesc sau sa vad o stire despre un om care si-a pus capat zilelor. Nu vreau sa fiu insensibil si nici sadic. Nu e cazul. Nu stau sa analizez de ce a facut-o – desi aici nu exista motivatie. Oricine isi incheie socotelile cu viata in modul asta nu poate fi decat un egoist! Dincolo de faptul ca ai irosit o viata, ca lasi in urma ta – pe langa durere –…
Vaterland lui Hitler n-a supravietuit. Nici macar nu s-a nascut! Germania este azi o tara atat de pestrita incat nu cred ca ai vreodata sansa sa fii intr-un vagon de U sau S Bahn doar cu nemti autentici. De europeni e plin: est-europeni – preponderent non-turisti, restul – la plimbare. Sarbi, rusi, romani, polonezi. Deductie bazata pe limba. Maghiari, aproape absenti! Nu retin sa fii auzit vorbindu-se ungureste pe unde am fost. Prezenta turcilor are ceva vechime si din cate …
Am zis ca pun in blogroll pe cei pe care ii citesc cu regularitate (adica zilnic sau macar de cateva ori pe saptamana – nu scriu zilnic toti). Sa nu mai intru de fiecare data prin meniurile FireFox sau sa ma joc cu shortkey-uri. Dupa aia mi-am pus totul frumos in RSS Reader-e. Nice and ready. Fara prea mari batai de cap. Si reader-ul crestea, crestea, crestea! Ca tot adaugam chestii ce, pe moment, imi placeau. Pe site n-am mai…
N-as vrea sa supar pe nimeni cu ce o sa scriu acum. Probabil n-ai cum sa impaci pe toata lumea si vor fi si cativa jigniti de ce voi scrie… Asta e! Eu imi permit riscul, nu-s prieten cu nimeni in lumea virtuala. Suntem doar cunoscuti! Din fericire, nu regasesc la toti aceasta “caracteristica” si atunci nu trebuie sa generalizez! Observ un comportament prezent la multi twitteristi (sunt aproape in toate cazurile si bloggeri): folosesc atatea dulcegarii intre ei incat…