N-as vrea sa supar pe nimeni cu ce o sa scriu acum. Probabil n-ai cum sa impaci pe toata lumea si vor fi si cativa jigniti de ce voi scrie… Asta e! Eu imi permit riscul, nu-s prieten cu nimeni in lumea virtuala. Suntem doar cunoscuti!

Din fericire, nu regasesc la toti aceasta “caracteristica” si atunci nu trebuie sa generalizez!

Observ un comportament prezent la multi twitteristi (sunt aproape in toate cazurile si bloggeri): folosesc atatea dulcegarii intre ei incat ai impresia ca sunt prieteni de o viata – mie nu imi vine sa cred asta; dar asa-s eu, mai sceptic – si ca n-au facut altceva decat sa se gratuleze unii pe altii intreaga lor existenta.

Thank God mai sunt si unii imuni la asa ceva (poate si ei au vazut acelasi lucru)! Eu nu zic ca ar trebui sa ne dam in cap, sa o tinem doar in invective sau in discutii contradictorii. Dar cand vezi atatea cuvinte folosite doar ca sa se intre in gratiile… nici nu stiu cum vine aici: unul in gratiile celuilalt? Reciprocitate?

C’mon! Suntem adulti! Ce-i asta? Una-i sa fii amabil si cu totul altceva e sa fii lingusitor! Crede-ma, se vede! Si nu da bine! Sunt satul de cate astfel de situatii am vazut pana acum in viata reala! Oameni care si-au tocit limbile de dosurile altora doar ca sa mai avanseze un pic la locul de munca. Haideti, macar aici, sa renuntam la asta!