Caz real. Al meu.

Vroiam sa imi schimb telefonul. Cred ca doua saptamani am cautat pe web recenzii (negative/pozitive) ale modelelor pe care le aveam pe short list. Comparatii intre ele; virtuale, desigur. Am ajuns si prin show-room-urile operatorilor. De fapt, doar la Vodafone – sunt clientul lor de 14 ani, fara intrerupere si, in momentul acesta n-am niciun motiv sa renunt. Si asta nu e reclama. Doar ca, atunci cand am ceva de bine de spus, spun.
Ok, acum si o critica: nu mai puneti replici ale telefoanelor in show-room! Daca nu va tine buzunarul sa expuneti un original, lasati spatiul gol acolo! E pacat sa pleci de acolo cu o impresie proasta despre un telefon, in conditiile in care ti-o formezi jucandu-te cu o prostie.
Alea sunt bune pentru vitrina exterioara a magazinului. Punct.
OK, destule paranteze…
Mi-au trecut prin mana destule telefoane, am vorbit cu oameni de pe twitter, am cerut pareri (Merci, Radu!). Am stat ore bune pe net pana sa decid.
In clipa in care am fost hotarat sa il iau, am ajuns la magazin, m-am jucat cu modelul original si…
Si am vazut o reclama la iPhone4! Un unboxing chiar in fata mea, un prim test si, dupa 5 minute, domnisoara de la magazin intocmea factura pentru un telefon Apple.

Morala? Poti sa faci 100 de test case-uri, scenarii, comparatii! Daca ceva iti place cu adevarat, iti dai seama din prima secunda si poti sa uiti de toate review-urile citite.