Coruptia din fotbalul romanesc nu e o noutate. Meciuri aranjate au existat dintotdeauna. Uneori pentru rezultate interne (tin minte scoruri de handbal care sa le ajute pe Steaua sau Dinamo sa castige campionatul), alteori pentru un titlu european (Camataru a luat “Gheata de aur” prin aranamente; UEFA s-a prins si l-a lasat fara trofeu), astfel de cazuri treceau de cenzura comunista si ajungeau si la noi.
Astazi, conducatorii cluburilor au deja porecle inspirate din filmele despre Mafia. Presa se chinuie de ani de zile sa arate fata adevarata a acestora. Rezultatul? Un nul absolut.
De ce?
Pentru ca lipsesc probele. Oricat de mult s-ar specula prin ziare, atat timp cat nu ai o inregistrare a unei discutii, totul ramane doar la nivelul de articol.
Vreti masuri? Aruncati un ochi aici si, in momentul in care vor fi destule probe, sunt convins ca nimeni nu se mai poate preface ca inchide ochii.

Benefic pentru fotbalul romanesc ar fi un scandal la varf. Dar asta e doar “wishful thinking”…