Am coborat aproape de capatul liniei tramvaiului 9, intr-un cartier nou la Cracoviei. Initial, am vrut sa merg sa vad doar casa in care a locuit Amon Goeth dar, atunci cand mi-am dat seama ca timpul imi permite, am mers mai departe pe strada Wiktor Heltman. Cred ca aceea casa era singura nerenovata de pe toata strada.  Am inteles ca nici Primaria Cracoviei si nici Ministerul Culturii nu au dorit sa investeasca sau sa preia aceea casa. Acum, proprietarul a scos-o la vanzare. Steven Spielberg a folosit-o drept model pentru decorul din Schindler’s List.

Urmand indicatia unui panou:

“DEAR VISITORS,
YOU ARE ENTERING THE SITE OF THE FORMER CONCENTRATION CAMP ‘PLASZOW’. PLEASE RESPECT THE GRIEVOUS HISTORY OF THE SITE.”

am mers mai departe, lasand in urma prezentul. Stiam locul de pe Google Maps, il cautasem inainte sa plec din Romania. Dar m-am gandit ce ceva nu e in regula cu harta, nu-mi arata nimic… Doar un camp verde.

View Larger Map

Cand am ajuns acolo, mi-am dat seama ca, de fapt, campul… e un deal.

Niciun fel de alt indicator. Dar cum nu era decat un singur drum, am mers pe el.
Nu sunt multe obiective la Plaszow. Din fostul lagar, n-a mai ramas nimic.   Cand Armata Rosie s-a apropiat de Cracovia, urmele crimelor au fost sterse. Definitiv. Din ceea ce am citit despre acest loc, nici macar la sosirea rusilor nu se mai putea recunoaste ceva. Totul fusese dinamitat, distrus, arat! Rusii au ajuns acolo dar n-au avut ce sa mai elibereze.
Lipsa oricarei ruine, doar verdele acela omniprezent, padurea tanara ce acoperea o buna parte din acel loc… toate impreuna imi amplificau perceptiile. Mi se parea ca fiecare pas pe care il fac, il fac peste groapa comuna a mii de oameni. Imi pare rau ca n-am ajuns si la cariera de piatra, acolo inca mai poti vedea drumul facut din pietrele funerare aduse din vechiul cimitir evreiesc, sparte si folosite drept pavaj. Poate data viitoare.

In jurul monumentului erau copii din Israel. Toti imbracati in alb si purtand pe umeri steagul tarii lor… Natura a acoperit scena tragediei.

Timpul a facut, oare, acelasi lucru cu cicatricele din sufletul oamenilor?