Four of a kind
Joc poker de când eram mic. Cred că n-aveam zece ani când am început să-l bat pe tatăl meu la cap să mă învețe. La început, jucam pe bețe de chibrit. Apoi pe fise de mică valoare. Pe mărunțiș, cum se spune. Apoi am început să joc cu colegii. Când pe acasă, când printr-o „fereastră” pe la școală, dar niciodată pe bani mulți. Jucam stilul clasic, pe care nu cred să fie cineva care să nu îl știe. Cărți de…