Sunt convins că, de fiecare dată când cineva fură, o face sperând să nu fie prins. Sau că o să rămână nepedepsit. Raționamentul e (probabil) același și la vot. Dar aici sunt și alte influențe. De 22 de ani, nu știu dacă cineva a fost pedepsit pentru fraudă electorală. Lucrurile s-au liniștit, a câștigat cine a câștigat (sau cine a trebuit), lumea a uitat de toate, că deh, uitarea e un mecanism self-defense. Aratăm cu degetul în primele 24 de ore și gata… Nu știu ce promisiuni se fac. Sau presiuni. Sau șantaje. Dar până la urmă nu cred că te obligă cineva să o faci… Nu cred că s-a utilizat forța în aceste cazuri.

Dar cred că ar fi un bun exemplu să mergi până la capăt, mai ales atunci când ai câștigat. Să dai un exemplu că tu nu vrei să ajungi la putere bazându-te pe furt. Ca nu vrei să începi cu stângul și că vrei să începi curățenia de la tine din curte. Eu sunt convins că așa ceva nu se va întâmpla. Nici măcar în tabăra învinșilor nu vom avea vinovați demonstrați și condamnați. Nimeni nu vrea să se expună la vreun risc, știind că peste patru ani va fi în aceeași situație…

Iar întrebarea din titlu o pun mai mult retoric… Merită să-ți bați joc de imaginea ta, de felul în care te vor privi copiii tăi în ochi, merită să le dai un astfel de exemplu? Merită să renunți la libertate? Chiar și ipotetic, pentru că nimeni nu a fost condamnat pâna acum. Știu că sunt și exemple mai tragice, dar furtul e furt. Indiferent că ai luat din buzunarul cuiva sau că ai pus ștampila în numele lui.

Sursa foto: aici.