Cu exact 22 de ani în urmă, România dădea cu piciorul unei șanse uriașe. Dacă există un singur om în țara asta (exceptându-l, bineînțeles, pe Ion Iliescu) care crede că atunci s-a câștigat ceva, greșește… Trăgând linie, am pierdut atât de mult, încât câștigul a rămas ca și Speranța în Cutia Pandorei. Singur, în întuneric.

Printr-o ironie a calendarului, 20 mai cade astăzi tot într-o zi de duminică. Votul de atunci ne-a aruncat într-un colț al Europei. Lumea civilizată asista șocată la exercițiul de forță pe care puterea legitimată prin vot îl desfășura fără niciun fel de reținere. Izolarea care a urmat n-a fost altceva decât un răspuns normal.

Azi n-au mai fost alegeri. Dar anul acesta vor fi! Gândiți-vă bine ce votați. Ar fi păcat să repetăm și noi greșelile părinților… Cred că au fost sacrificate destule generații. Iar mulți dintre noi sunt prea sătui de experimente.

Nu mai vreau să reîncerc „democrația” rusească sau chinezească, domnule Marga. Sunteți liberi (voi, PSD-ul) să vă mutați acolo în orice secundă! Dar nu ne trageți și pe noi după voi… Prefer în orice clipa „absolutismul” Uniunii Europene sau cel al Statelor Unite! Pentru că n-am ajuns să-l trăim aici în România așa cum trebuie, tot voi nu ne-ați lăsat acum 22 de ani! Câți români au emigrat în Rusia? Sau în China? Nu vă spune nimic asta?

Mie mi-a ajuns o Duminică a Orbilor!

Sursa foto: aici.