Browsed by
Tag: Evolutie

22

22

Voi ştiţi cum arată internetul in Coreea de Nord? Nu? Pentru că nu există! Sau îl au doar ăia de sus. Kim Jong Il şi primul lui cerc al iadului. Vă place? Hai, căutaţi orice din domeniul .kp. Aveţi cea mai mică îndoială că tot acolo am fi fost şi noi azi, dacă… ? Nu sunt un fanatic susţinator al Timişoarei, chiar dacă locuiesc aici. Am multe cuvinte care nu-s tocmai de bine pentru oraş şi pentru locuitorii lui. Şi mai ales…

Read More Read More

Sweet dreams

Sweet dreams

Eurythmics Aveam vreo zece ani când am văzut videoclipul original. Pe sârbi, bineînțeles. Unde altundeva? Sau versiunea lui Marilyn Manson, scoasă la un deceniu și jumătate după aceea? Mie îmi plac amândouă. Și nu vorbesc de videoclipuri…

Rusia – atât, deocamdată.

Rusia – atât, deocamdată.

Am încercat să văd Rusia, pe cât posibil, aşa cum e ea. Nu am resentimente, ce a fost a fost, n-are rost să ne uităm în spate cu ură. Nu sunt rusofob (sau nu mai sunt), deși toata familia mea nu a avut decât de suferit de pe urma lor! Direct sau indirect. Istoria e istorie, prezentul e prezent. Dacă vrem să ne mearga mai bine, ar trebui să trecem peste tot ce a fost rău în relaţiile cu ex-vecinul sovietic. Nu o…

Read More Read More

Another brick in the wall

Another brick in the wall

Pink Floyd, The Wall. Și un cover mai recent făcut de Korn, cu interpretarea unică a lui Jonathan Davis. De când i-am ascultat prima dată, nu cred că și-au schimbat vocalul!

CD, DVD și ce-o mai fi…

CD, DVD și ce-o mai fi…

La început a fost cartela perforată. Sau așa știu eu… După aceea, au fost benzile magnetice. Și dischetele. Unele, mai mari decât o tabletă din zilele noastre. De 8, de 5 și de 3. Nici vorbă de unități optice. Nici nu era nevoie, puține aplicații aveau nevoie de mai mult de 1.44 MB. Când Microsoft s-a hotarât să scoată un sistem de operare care nu mai încăpea pe o dischetă, compact discurile au rezolvat problema. DVD-ul s-a descurcat și el…

Read More Read More

La nici cinci sute de kilometri de mine…

La nici cinci sute de kilometri de mine…

…Se află oraşul cu cel mai ridicat nivel de trai din lume. La nici cinci sute de kilometri. Aproape îi poţi auzi forfota. Aproape îi poţi simţi mirosul. Aproape îi poţi vedea luminile. Şi, totuşi, suntem atât de departe. Deşi, cu un secol în urmă, eram şi noi o mică Viena (vorbesc de Timişoara). Astăzi, cu greu îţi mai poţi imagina aşa ceva. Unde am pierdut atât de mult?  Când o să ajungem şi noi la normalitate. Sau, măcar, mai…

Read More Read More

Scurtă doză de optimism

Scurtă doză de optimism

Astăzi, cum tot a dat un gram de soare pe la noi (prin Timişoara, adicătelea) şi prognoza de pe Chrome zice că doar frigul vine peste noi, fără zăpezi sau ploi, am zis să-i (re)dau culoarea originală prietenei care mă aduce la birou în fiecare dimineaţă. Adică Ibizei mele. Cum pe frigul ăsta – şi nu numai – consider că e inuman să pui un copil (de cele mai multe ori sunt nişte adolescenţi) să-ţi spele maşina, m-am dus la…

Read More Read More