Nu vreau să fac din articolele despre Moscova un serial mai lung decât „Tânăr și neliniștit”, așa că acesta devine un epilog. N-am nici cea mai mică îndoială că, de data asta – Moscova, cuvintele nu ajută prea mult. Poate că vocabularul meu e prea sărac… o fi și asta. Moscova e orașul care contrastează cel mai puternic în Rusia. Atât de puternic încât, de multe ori ai impresia că ești în altă țară. Una mult mai dezvotată. Nu știu cum…
Când am citit articolul Andrei despre visul unor români de a mai ajunge încă o dată în spațiu (chiar și numai prin obiectul ieşit din mâinile lor), doar ce mă întorsesem din Moscova și doar ce văzusem Muzeul Memorial al Cosmonauticii din Moscova. Ziceam, nu cu mult timp în urmă, că nimic nu m-a fascinat atât de mult (încă din copilărie) așa cum m-a fascinat cerul. Am mers cu gândul mai departe decât orice telescop construit vreodată, pentru că…
Dacă ajungeţi în Moscova, eu zic că Ostankino Tower e un “must”! Bine, aşa zic eu… Care am o fixaţie cu chestiile înalte. Cam peste tot pe unde am ajuns, am căutat punctul cel mai înalt din oraş şi am urcat în el. Fără excepţie. Aşa că nu trebuie să luaţi de bun tot ce vă sfătuiesc. Dar în Ostankino TREBUIE să urcaţi! Dincolo de faptul că e cel mai înalt turn din Europa, are şi platforme pentru vizitatori la înălţimi ameţitoare…
Vă las cu câteva fotografii pe care le-am făcut între zidurile Kremlinului. Locul arată absolut impecabil. Nu există (sau n-am văzut eu) nicio pată de mizerie pe pereţii bisericilor, nicio dală de granit sau marmură spartă, niciun geam crăpat. Nicio hârtie pe jos, nici măcar un muc de ţigară! Şi cred că vă puteţi da uşor seama de ce am ales acest titlu…
De fapt, trebuia să mă aştept. Kremlin înseamnă citadelă, fortăreaţă… Cu Muzeul de Istorie în dreapta şi Kremlinul în stânga luate ca şi repere, am crezut că o să mă descurc. De obicei, n-am probleme de orientare, mi-ajunge să orientez harta în planul realităţii (sa am aceleaşi direcţii) şi să memorez câteva detalii de pe ea şi îmi găsesc drumul. De data asta, n-am prea reuşit. Şi asta pentru că preşedintele proaspăt reales a dorit să vadă cum stă cu…
Am coborât în Piaţa Revoluţiei. Cea din 1917… Că alta nu cred că au. Din nou, acelaşi decor impunător. Staţia pare mai mică în momentul în care te dai jos din metrou, dar îşi arată adevărata dimensiune atunci când descoperi că deasupra peronului mai sunt încă trei magistrale unite prin tot felul de pasaje. Cum ziceam şi în prima postare despre Moscova, nu cred că am mai văzut vreodată ceva atât de bine gândit. E adevărat, sunt optzeci de ani…
Despre cât de prost sunt făcute trecerile la nivel cu calea ferată la noi, nu cred că mai e un secret pentru nimeni. Cât de periculoase sunt, vedem aproape zilnic la ştiri. Chiar şi atunci când sunt dotate cu barieră, semnale acustice şi luminoase, se găsesc deştepţi să facă slalom printre celelalte maşini, tren, bariere lăsate. Gonind inconştient către moarte. Nu mi-e greu să înţeleg că nu sunt bani să faci atât de multe pasaje… Doar că există şi alte…