Cronica unei morți amânate

Cronica unei morți amânate

Da, o să scriu și eu despre fotbal. Am mai scris, nu e ceva nou, dar acum suntem la nici douăzeci și patru de ore de la o înfângere care ne-a scos din cap ideea că am putea avea loc între primele șaisprezece echipe ale continentului. Și ne-a bătut o echipă care are șanse doar teoretice (matematice?) să ajungă acolo. Din câte știu, se iau în calcul punctele scoase cu cei de deasupra, nu cu cei ce pleacă acasă. Cu…

Read More Read More

Scurtissime (17)

Scurtissime (17)

Rușii fac un reportaj despre România. Sărim ca arși, că nu prezintă adevărata față a țării. Păi de ce? Nu e și aia o realitate? Faceți un test: întrebați pe cineva de 60+ despre beneficiile Uniunii Europene. Și dacă a fost bine că am avut o Revoluție în Decembrie `89. Nu, realizatorul de la televiziunea rusă nu a falsificat nicio opinie. Sunt mulți care cred că nu suntem pe un drum bun. Și, culmea! Eu nu am argumente să-i pot…

Read More Read More

11915

11915

Atunci când nedreptăți se întâmplă, poate suntem departe de ele și nu le vedem. Apoi sunt lângă noi. Și întoarcem capul, că e mai ușor așa. Și tăcem, să nu ni se audă vocea, când multe alte voci strigă altfel decât noi. Apoi, când nedreptățile devin crime, ne închidem în casă, tragem bine draperiile, lăsăm jaluzelele, sperând să nu auzim glasurile care, încet, se sting, acoperite de pumni, bocanci sau altceva…  Asta facem noi. Dar poate că alții, oameni pe care îi cunoaștem,…

Read More Read More

The point of no return

The point of no return

Puteam să-i spun și pe românește: punctul de la care nu mai există cale de întoarcere, dar mi s-a părut cam lung pentru un titlu. Știți ce e, nu? E, de obicei, un moment în timp de la care o reacție nu mai poate fi reversată. Un moment care, odată depășit, nu-l mai poți atinge încă o dată, să cauți alternative. Ieri am văzut o știre ciudată: pentru cursa săniilor trase de câini, organizatorii din Alaska au adus zăpadă cu…

Read More Read More

2016

2016

Rareori mă mai uit încă o dată la un film (film = conținut video), chiar și dacă e Vimeo. Dar o fac cu plăcere la orice înseamă timelapse sau imagini ale Terrei luate din spațiu (de obicei, ISS). Și totul arată atât de frumos, de acolo, de sus. Nici nu zici că jos se moare inutil, sunt războaie stupide (toate, nu există niciun alt fel de război), ucidem alte specii, tăiem pădurile fără a le mai da vreo șansă să…

Read More Read More

Un jour comme aujourd’hui – epilog

Un jour comme aujourd’hui – epilog

Am încercat (în aceste trei părți: 1, 2, 3) să scriu o ficțiune, dar cred că putea fi, la fel de bine rău, realitatea. Nu știu dacă e un avertisment. Poate am extrapolat puțin, plecând de la amintirile mele, experiențele mele, temerile mele. Știu, istoria nu se scrie niciodată cu dacă. E o știință exactă, chiar dacă noi o încadrăm mereu la „umaniste”. Nu ai cum să încerci iterații. Dacă o faci, treci granița către literatură. Dar, cu mici excepții…

Read More Read More

Un jour comme aujourd’hui (3)

Un jour comme aujourd’hui (3)

Aici: partea a doua Fără prea multe ezitări (știa prea bine fiecare centimetru din casa scării), băgă cheia în ușă. Tot din reflex încercă și întrerupătorul. Holul se lumină în două etape, o lumină roșiatică prima dată, urmată de orbitorul alb al neonului. Nu știa care dintre cele două surse (lampa sau neonul) erau mai vinovate de starea tot mai precară a vederii lui. Din păcate, nu avea cum să fie tot timpul soare. Uită de mâncare – de fapt,…

Read More Read More