• E interesant cum, începând de la FSN, partidul ăsta se tot divide, își schimbă uneori numele, dar tot nu dispare. Ba chiar își schimbă și orientarea, dar votanții rămân tot ăia. Mă rog, ei zic că-s social-democrați, dar azi sunt cel mult cleptomani-condamnați. Prevăd o nouă ruptură, dar tot degeaba. Ca la râme, le rupi în două și tot trăiesc.

• Una dintre poveștile din Noul Testament are o pildă interesantă: minunile care îți întăresc credința nu sunt niciodată lucruri care-ți sar în ochi, ci simple gesturi, întâmplări care trec neobservate de cele mai multe ori. La noi, ipocriții cred că, cu cât mai mare e crucea pe care și-o fac trecând prin fața bisericii, cu atât mai mare e și iubirea față de cele sfinte. Cu cât mai mare e crucea atârnată la gât sau la oglindă, cu atât mai bune-s locurile-n Rai. Sunt mărunțișuri bătăile pe care le administrezi soției, copilului. Sunt mărunțișuri milioanele furate care-i bagă pe alții în groapă. În aia definitivă sau doar aia care-ți schimbă roțile. Doar ce se vede contează.

• Când întreaga ideologie creștină se bazează pe smerenie și iertare, iar tu să nu faci altceva decât să-ți ridici biserica mai înaltă decât orice clădire din oraș și să nu ai alt mesaj decât unul despre pedeapsă și intoleranță arată cât de departe ești de rolul tău în societate. Și cât de aproape de fariseismul celora din paragraful de mai sus. Nici nu-mi dau bine seama cine e făcut după chipul și asemănarea celuilalt. 

• Mă sperie gândul unui referendum cu întrebarea: „Credeți că România ar trebui să mai rămână membru al Uniunii Europene?”. Inițiat, evident de aleșii noștri, nu de Uniunea Europeană, așa cum am merita.