Browsed by
Tag: Tirgu Jiu

Scotocind prin hipocamp

Scotocind prin hipocamp

Atunci când am ascultat pentru prima dată piesa asta, nu existau mp3 player-e, telefoane cu media player, chiar şi un simplu CD-player portabil îl luai cu cel puţin două burse de studiu. Ţin minte că aveam un Sony Walkman care nici măcar auto-reverse nu avea. Dar avea un filtru XBass care făcea toţi banii. Cred ca l-am ţinut până a început să piardă piese (la propriu).  Pe casetofonul ăla am ascultat de zeci de ori albumul “Tragic Kingdome” (împrumutat de…

Read More Read More

Mulţumim din inimă partidului!

Mulţumim din inimă partidului!

Așteptam vacanța mare și nimănui nu-i mai stătea mintea la lecții, când pe ușa clasei a intrat un profesor care ne-a anunțat pe un ton între grav și comic că s-ar putea să ne mai vedem peste vară. Cum corigențele nu intrau în discuție (eram o promoție bună într-o școală la fel de bună), am început să șușotim și să lansăm scenarii care mai de care mai fanteziste. Ne ducem în tabără? Se face vreun cerc de matematică sau altceva…

Read More Read More

Termen de garanţie: o sută de ani

Termen de garanţie: o sută de ani

Când eram mic, podul ăsta era un adevărat magnet pentru mine. De fiecare dată când treceam peste el, îl admiram ca pe o operă de artă. Cumva îl asociam cu La Tour Eiffel. Poate și pentru că arăta atât de… brut. Doar oțel. L-am trecut de câteva ori și pe jos. Zona era tare pitorească, peste Jiu era un mic parc de distracții, în afara celui din Parcul Central și mici pâlcuri de păduri… Acum e doar beton. Noroc cu lacul de…

Read More Read More

Lacul de lângă Dunăre

Lacul de lângă Dunăre

Nu mai ştiu exact ce căutam pe Google Maps, dar am ajuns aici: View Larger Map Vă puteţi juca la zoom-ul ăla ca să vă daţi seama cam pe unde vine zona. Dar lacul există cu adevărat sau apare doar atunci când Dunărea creşte peste măsură şi inundă Lunca? Mai ţin minte şi acum Atlasul Geografic (roşu, cu rubrica “Ştiaţi că?” pe ultima pagină) sau cărţile de Geografie în care, pe harta României, apărea lacul Ceauru. Un lac imens (parcă era…

Read More Read More

Nu suntem altfel

Nu suntem altfel

Când mi-am schimbat pașaportul, prin 2006, un polițist povestea cuiva că, pe când era în tura de noapte, l-au chemat gardienii publici pentru ceva ce și lui i s-a părut de necrezut: un camion a rămas prins in Poarta Sărutului. Adică nu tot camionul, doar cabina. Idiotul intrase voit cu mastodontul în parc, cu gândul să treacă prin Poartă. Rămas captiv acolo, claxona întruna, că nici să iasă nu mai putea (ambele uși erau lipite de stâlpii verticali) și nici…

Read More Read More

Prin liceu, cu viteza sunetului

Prin liceu, cu viteza sunetului

Cred că ar trebui să scriu cât mai repede leapșa asta, să nu uit…  sunt din ce în ce mai departe de acele timpuri. Trecuse primul an (întreg) școlar în libertate. Scăpasem de uniforma aia ordinară, dintr-un material de o calitate atât de proastă încât nu puteam să îl ating, de cravata aia cu care ar fi trebuit să mă mândresc… Descoperisem Iron Maiden, Pink Floyd, Judas Priest. Începuse „Saved by the bell” și eu începusem să visez la următorii…

Read More Read More

Scamatorie la nivel înalt

Scamatorie la nivel înalt

O povestire mai scurtă. Tot legată de o vizită din asta de top.  Dar la care n-am fost martor. Una dintre cele mai mari strazi din oraş (tot despre Tîrgu Jiu e vorba) avea o pată. De culoare. Cum ajungi în oraş dinspre Petroşani, există un cartier ţigănesc. Noi aşa îi şi ziceam: “Ţigănie”. Erau străzi perpendiculare pe bulevardul principal… N-am intrat niciodată, copil fiind, acolo. Treceam pe lângă el în drum spre centru, dar de intrat… Never. Ei bine,…

Read More Read More