Un nou reper pe hartă
Nu cred că aveam buletin când am terminat prima carte despre universul concentraţionar nazist. Am văzut imagini care nu m-au oripilat şi nici nu m-au marcat pe viaţă. Doar mi-au rămas în minte ca o limită a absurdului până la care s-a putut merge. Tot atunci am citit că Polonia n-a fost singură. Croaţia, Slovenia, Serbia, Austria, Ţările Baltice, Ucraina, Rusia (atunci când citeam erau republici sovietice) au fost şi ele scene ale acestui teatru tragic. Sursa foto: Wikipedia. Și…
Nea Nicu?
Ne-am obişnuit să îi înjurăm pe ăştia cu televiziunile comerciale pentru cantitatea de reclame pe care suntem nevoiţi să o asimilăm zi de zi. Da, ştiu, trebuie să trăiască şi televiziunile astea cumva, că nu-s pay-per-view. Nu asta mă deranjează. Nu sunt un adversar al publicităţii. Nu ratam nicio emisiune CulturePub pe M6, nici cele de pe RTL sau SAT1. Am fost o (singură) dată chiar şi la “Noaptea devoratorilor de Publicitate”, experienţă nerepetată doar din cauza calităţii proaste a…
Sfârşit de săptămână sârbesc (This is just a piece of history repeating)
Anii optzeci, undeva spre a doua jumătate a decadei. România avea parte de cea mai neagră perioadă a ei pe timp de pace. Chiar dacă eram un copil pe atunci şi aveam impresia ca nu îmi lipsea nimic (adică lipseau atât de multe, doar că nu prea aveam cum să îmi dau eu seama, asta o realizez abia acum când văd ce poţi să îţi cumperi şi de la cel mai mic magazin de la scara blocului…), nu aveam nicio…
SOS Margina
Acest post este adresat timişorenilor. Sau cel mult celor din Timiş. Dar asta nu înseamnă că, bucureştean fiind, n-ai de ce să mai stai şi să citeşti acest articol. Măcar pentru fotografii. Margina e o comună din judeţul Timiş. Treci prin ea când mergi de la Timişoara către Deva. Şi dacă vreţi să o vedeţi, eu v-aş sfătui să o faceţi cât mai repede. Că numai mâine nu-i poimâine şi inaugurează guvernanţii (care or fi ei…) autostrada şi când mergi…
Profit and loss
Mai în glumă, mai în serios, acum ceva timp am zis ceva de genul “Pay-per-prayer” pe Twitter. Dar fără o ţintă anume. Adică… ţinta era destul de precisă, lipsea însa vreun eveniment la care să fac referire. Până când am vazut asta: şi apoi asta: Ce poţi să mai spui? Ce alt comentariu mai poţi să faci aici? Biserica Ortodoxă are o imagine foarte bună în România. Într-un fel, e de înţeles: am rezistat secole la rând prin credinţă în faţa oricăror încercări…
Coada la români
Având în vedere că mi-am trăit primii 13 ani şi jumătate din viaţă în comunism, aş putea să spun că sunt destul de obişnuit cu acest fenomen. Am văzut-o formată din oameni, cam pe la orice, din maşini – în benzinarii… Cam peste tot. Eram prea mic să fiu parte din ea, dar destul de mare să o observ. Şi să mi se pară ceva anormal, având în vedere unde se formau. La lapte, la pâine, la carne, la portocale. La cinematografe, la…