Visul lui Icar
Omul viseaza sa zboare. Dar, dintre toate lucrurile pe care le poate invata, nu va reusi niciodata sa invete si asta. Nu suntem facuti sa parasim, prin propriile puteri, acest pamant. Probabil ca asta-i motivul pentru care trupul opune resistenta atunci cand e vorba de inaltimi. Bungee jumping, escaladari de munti, salt cu parasuta… Cei care o fac sunt, probabil, un pic “defecti”.
Unde vreau sa ajung? Am fost luna trecuta la Hajduszoboszlo si, langa strandurile de acolo, am gasit un mic aeroport utilitar si de agrement (Marian, daca mai esti pe acolo… give it a try!).
Multi vecini de-ai nostri isi etalau deltaplanele, deltaplanele cu motor (poate au un nume, dar eu nu-l stiu…), planoare si avioane mici, monomotor. Plimbandu-ma pe acolo, m-au intrebat daca nu vreau sa fac un zbor de zece minute cu ei. Cu un deltaplan cu motor. Desi pretul nu era deloc prohibitiv, n-am avut curajul sa zbor cu ei. Senzatia de gol de sub tine (nu e deloc ca intr-un avion, ar trebui sa vedeti unul din ala de aproape ca sa va dati seama ca sunteti ca intr-o motocicleta care zboara) m-a facut sa ma gandesc de multe ori si in final, sa le zic “Thanks, but no thanks!”
Nu toti suntem facuti sa zburam. Sau, cel putin, nu asa!
3 thoughts on “Visul lui Icar”
am trecut pe lângă aerodomul cela de câteva ori, iar deltaplanele planează zilnic peste bazine. dar las pe altă dată un zbor 🙂
De curioasa spune-mi te rog cat ti-au cerut pt o tura?
6000 de forinti pentru 10 minute de zbor.