România pare să fie cea mai bună exemplificare a paradoxului. Criza se adâncește, devine publică prin ce ne spune și Institutul de Statistică, lucrurile nu sunt prea roz nici în Europa, dar la noi se cumpără bunuri de larg consum mai acerb ca niciodată.

Site-urile magazinelor on-line cad unul după altul ca într-un joc de domino, magazinele reale sunt pline ochi, parcările mallurilor sunt neîncăpătoare. Vânzările surprind până și pe cel mai optimist comerciant.

Și, cu toate astea, lumea se plânge de viața grea.

Poate ținta acestui tip de manifestare nu îi include pe cei care au probleme. Dar, chiar și fără să fiu vreun analist, nu pot să nu îmi închipui că există o congruență a celor două mulțimi. Sunt convins de asta… La fel de convins sunt că multă lume a cumpărat lucruri inutile, la fel cu cei care cumpărau câte cinci tigăi doar pentru că erau reduse. Asta spune multe despre comportamentul românilor. De fapt, aici chiar e loc de o generalizare: comportamentul oamenilor, în general. Nu-mi ies din minte imaginile de la CNN in care se smulg de pe rafturi haine care nici măcar nu sunt pe măsura potrivită, pe același unic considerent: prețul redus. Declanșator incredibil acest cuvânt: „reducere”… Face ravagii în mintea consumatorului.

Nu am fi deloc drepți să acuzăm românii că sunt în vreun fel sau altul pentru astfel de zile. Poate că ei au chiar circumstanțe atenuante: penuria de bunuri de larg consum până acum două decenii, lipsa acută a banilor și, din păcate, a speranței. Românii cumpără acum pentru că nu știu dacă vor mai putea cumpăra mâine. Nu e drept și nu e uman să îi arătăm cu degetul și să-i luăm la țintă cu miștourile noastre. Poate televizorul ăla LED pe care și-a dat ultimii bani e singura lui bucurie. Iar noi i-o umbrim cu nesimțire. Până la urmă sunt banii lui, indiferent de alegerea făcută, e alegerea lui.

La fel cum nu e drept (sau corect, mai bine zis) să propovăduieși tot anul cumpătarea și astăzi să te lauzi cu toate chestiile pe care ți le-ai luat tu sau să spamezi cu linkuri către produse aflate în promoție. „Practice what you preach!” nu are cum să fie motto-ul tău…  Dacă înțeleg companiile, ne-existând un alt sens al funcționării lor în afara profitului, atitudinea „lupilor moraliști”  de  mai sus scapă logicii mele.

La fel cum scapă îndârjirea cu care unii pretind că ei dețin adevărul absolut. Chiar și atunci când e vorba de alegerea pe care trebuie să o facem noi, ei insistă să aleagă în locul nostru.

Nu, mulțumesc!

Sursa foto: aici.