Ora de iarnă
Eu nu sunt o persoană matinală. Absolut deloc. Indiferent la cât m-aș culca seara/noaptea de dinainte, fac eforturi mari să-mi pornesc creierul dimineața următoare…
Așa că trecerea la ora de iarnă e cea mai mare bucurie pentru mine! Dorm cu o oră mai puțin… Și asta nu-i nimic! Chiar e o bucurie! Am socotit greşit! Nu mă trezesc mai devreme, mă trezesc mai târziu… Dar ce urmeză, e pe bune. Anul trecut, chiar când s-a schimbat ora, am plecat în Rusia. Se repetă și anul acesta. De ce ar fi asta o problemă? Păi… ar fi. Pentru că anul trecut Medvedev a decis să renunțe la schimbarea orei. Deci, între noi și Rusia vor fi două ore diferență. Și dacă o mai pui și pe aia simțită de organism și pe care o „pierzi” doar biologic, sunt trei ore! Trei ore diferență față de ora la care m-aș fi trezit cu două săptămâni în urmă! Hai să zicem (deși sunt convins că mă amăgesc degeaba) că reușesc adaptarea până plec…
Dar toată chestia asta m-a pus pe gânduri. Dacă la ruși s-a putut, de ce insită Uniunea Europeană să aplice aceste schimbări. De ce mai trecem la ora de iarnă/vară? Mai ales că, cel puțin pentru România, trecerea la ora de vară s-a reintrodus abia în 1979, suspendată fiind din 1943. Deci aproape jumătate de secol.
Din punct de vedere istoric, „Daylight saving time” vine din secolul XIX. Propusă de George Vernon Hudson în 1895, se aplică pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial. Pentru acele timpuri, se explică mai ușor necesitatea ei. Astăzi, din ce în ce mai puțin. Mai ales că implică niște costuri destul de ridicate (poate chiar mai mari decât avantajele pe care le aduce).
Pe harta de mai sus, cu roșu sunt colorate țările pentru care DST nu există și nici nu a existat vreodată. Evident, fiind situate la Ecuator, diferențele sunt minime de-a lungul anului. La fel cum o oră în plus sau în minus nu-și mai găsește justificarea pentru zonele aflate la extremul Nord sau Sud. Adică apusul și răsăritul Soarelui au loc în jurul acelorași ore. Dar sunt și țări, multe (cele colorate în portocaliu) care au renunțat să mai schimbe ora.
E mai mult decât evident că nu vom putea să o facem de capul nostru. Suntem prea interconectați cu restul lumii (Europei, mai exact) și nu ar face altceva decât să ne încurce… Și la fel de evident e că o astfel de schimbare nu e gratis. Gândiți-vă câte sisteme de calcul controlează lumea în care trăim. Nici nu știu dacă opțiunea „Apply DST automatically” mai e disponibilă pe Windows. Pe iOS nu există o astfel de setare. Totul trebuie pregătit din timp, dar schimbarea ar trebui să fie una de durată, nu pentru un an sau doi.
Deocamdată nu avem ce face, ne vom trezi mai devreme târziu cu o oră. Și vom aștepta ultima duminică din aprilie, ca să dormim din nou mai mult. A… și ne vom chinui să setăm o grămadă de alte aparate care nu-s atât de deștepte să treacă singure la ora de iarnă.
Sursa foto: Wikipedia.org.
Later edit: Ca să vă daţi seama cât de multă confuzie generează această schimbare, luaţi exemplul de mai sus. Am fost 100% convins că ora se va da în aşa fel încât mă voi trezi mai devreme. După treizeci şi de ani, eu încă nu ştiu. Merci, Cârcobau! Vedeţi mai jos de ce.
4 thoughts on “Ora de iarnă”
Ceasul se dă înapoi cu o oră la ora de iarnă. Ceea ce înseamnă că dormi cu o oră mai mult. Este daylight saving nu daylight spending time :).
Ora 19 devine ora 18 deci teoretic la ora 18 ai mai multă lumină decât înainte.
Cârcobau: :)))) OK, acum trebuie sa tai tot ce am scris! Aproape… Ramane valida doar chestia cu rusii.
Care ar mai fi rationamentul de a schimba ora? Faza cu lumina naturala, in multe cazuri, nu cred ca mai sta in picioare. Chiar si asa, in loc sa ne schimbam programul de lucru, schimbam ora? De ce nu ne putem duce viata mai departe in functie de ritmul naturii?
Ori imi scapa ceva, ori chestia asta e o tampenie!
Cred ca da, doar din ratiuni legate de lumina naturala se mai pastreaza. Se fac economii la electricitate. Nu vad ce altceva ar mai ramane in picioare.